Potrivit dispozitiilor art. 20 si urmatoarele din Codul muncii, clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze in interesul propriu sau al unui tert o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau, iar pe angajator ii obliga sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara.

Nerespectarea clauzei atrage restituirea indemnizatiei si dupa caz plata daunelor-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

(Curtea de Apel Cluj Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 973/R din 18 aprilie 2006)

Prin sentinta civila nr. 1.387 din 25.11.2005, Tribunalul Cluj a admis actiunea formulata de reclamanta S.C. „R.” S.R.L. CLUJ-NAPOCA si a obligat-o pe parata M.M.A. sa plateasca suma de 569,19 lei RON reprezentand prejudiciul creat prin nerespectarea clauzei de neconcurenta si la plata sumei de 3.450,8 lei RON reprezentand daune interese si suma de 300 lei RON cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca parata a fost angajata reclamantei in perioada noiembrie 2002-martie 2005, avand incheiat contractul individual de munca, in functia de reprezentant vanzari si apoi sef magazin.

In conformitate cu actul aditional la contractul individual de munca al paratei, incepand cu data de 01.12.2004 se completeaza contractul paratei cu mai multe clauze, printre care clauza de neconcurenta, clauza referitoare la formarea profesionala si clauza de confidentialitate.

La pct. 8.1.2 se mentioneaza ca dupa incetarea contractului de munca al salariatului, acestuia ii este interzis sa presteze orice activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, pe o perioada de 6 luni pentru functiile de executie si de 2 ani pentru functiile de conducere.

La pct. 8.1.5 se arata ca sanctiunea pentru nerespectarea clauzei consta in restituirea sporului de 25 % din salariul de baza, la care se adauga viramentele aferente si daune interese in cuantum de 1.000 euro.

Instanta a mai retinut ca la data incheierii actului aditional, 19.01.2005, in art. 21 din Codul muncii nu era prevazuta modificarea survenita prin O.U.G. nr. 65/29.06.2005 publicata in Monitorul Oficial nr. 576/5.07.2005 referitoare la indemnizatia de neconcurenta loiala, iar prevederile actului aditional sunt completari la contractul individual de munca la care a achiesat si parata prin semnarea actului.

Mai mult chiar, respectiva suma este si motivata pe cheltuielile pe care le face angajatorul atat pentru pregatirea profesionala a angajatilor, pentru gasirea si pregatirea unui inlocuitor al angajatului in cazul in care acesta paraseste societatea, dar si pentru pierderile in vanzari si in imagine.

S-a mai retinut de catre instanta de fond ca parata a recunoscut faptul ca s-a angajat la o societate concurenta si ca a incalcat clauza prevederile la pct. 8.1.1-8.1.5 din actul aditional la contractul individual de munca.

Avand in vedere prevederile art. 164 teza 1 care stipuleaza ca „nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege” completate de cele ale tezei 2 care expliciteaza:„retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.”

Titlul executoriu este doar hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila, apoi fiind aplicabila procedura prevazuta de art. 273 tezele 1 si 2 si de art. 275, intimata a procedat corect pentru a-si recupera prejudiciul.

Avand in vedere prevederile art. 164 Codul muncii, ale pct. 8.1.1 - 8.1.5 actul aditional la contractul individual de munca si aspectele retinute instanta a admis actiunea formulata de reclamanta si a obligat parata sa achite suma de 569,19 RON, reprezentand prejudiciu creat prin nerespectarea clauzei de neconcurenta si suma de 3.450,8 RON reprezentand daunele interese pentru nerespectarea clauzei de neconcurenta in baza actului aditional la contractul individual de munca al paratei.

Impotriva sentintei parata a declarat, in termen recurs, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie. Considera ca angajarea sa la o societate de acelasi profil cu cel al reclamantei nu constituie o incalcare a clauzei de neconcurenta, ci de fapt si-a exercitat dreptul la munca in specializarea pe care o detine. Critica clauzele actului aditional la contractul individual de munca sustinand ca acestea au fost formulate cu reacredinta si intr-un mod in care a fost incalcat flagrant dreptul la munca in sensul ca i se interzice exercitarea specializarii pe care o are, neputandu-se incadra la nici o societate cu acelasi profil din tara.

Pentru considerentele aratate, solicita admiterea recursului si modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantei.

Prin intampinarea de la dosar reclamanta solicita respingerea recursului paratei sustinand ca sentinta este legala si temeinica.
Analizand sentinta prin prisma motivelor de recurs invocate de parata, Curtea retine urmatoarele: Potrivit dispozitiilor art. 20 si urm. Codul muncii, clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze in interesul sau propriu sau al unui tert o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa-i plateasca salariatului o indemnizatie lunara.
In cazul din speta, contrar tuturor criticilor aduse de parata sentintei, clauza de concurenta inserata in actul aditional al contractului individual de munca incheiat intre parti, respecta toate conditiile legale, astfel ca sub acest aspect sentinta trebuie privita ca legala si temeinica.

De altfel, chiar prin recursul formulat parata recunoaste ca s-a incadrat la o societate concurenta societatii reclamante, astfel ca sub acest aspect clauza de neconcurenta isi produce efectele in sensul art. 24 Codul muncii care prevede ca in cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta, salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si dupa caz, la daunele interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatului.

Asa fiind, fata de cele mai sus retinute, constatand ca sub aspectul tuturor criticilor ce i-au fost aduse, sentinta atacata este legala si temeinica, vazand si dispozitiile art. 299 si art. 312 C.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul paratei. (Judecator Adrian Repede)

Revista de Dreptul Munci si Dreptul Securitatii Sociale

Avocatnet.ro

Revista de Dreptul Munci si Dreptul Securitatii Sociale

Legea nr.53/2003 in art. 53 prevede expres si limitativ cazurile in care contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului, fara ca enumerarea sa fie cu titlu exemplificativ.

In afara de aceste situatii, nu exista alte reglementari legale prin care sa se dispuna suspendarea  contractului individual de munca; inserarea in CCM a unei clauze de suspendare, respectiv in clauza  din art.12 al.5, este peste textele legale invocate, adaugand la lege ceea ce nu este posibil.

Prerogativele conferite de Legea nr.31/1990 conducatorului societatii, nu-l indreptateste pe  acesta sa emita sau sa modifice actele juridice dupa bunul plac, fara respectarea normelor legale in  materie, respectiv a legislatiei muncii.

Desi Codul muncii nu prevede dispozitii de procedura cu privire la suspendarea contractului  individual de munca, in toate cazurile este util ca angajatorul sa emita o decizie, prin care sa dispuna  suspendarea sau sa constate existenta unei cauze de suspendare, sa precizeze temeiul legal si durata  suspendarii.

Suspendarea contractului de munca este in realitate o suspendare a principalelor sale efecte –  prestarea muncii si plata acesteia – ce se manifesta printr-o incetare temporara a traducerii lor in  practica, ceea ce o deosebeste de incetarea contractului de munca, care presupune disparitia efectelor  sale.

(Curtea de Apel Constanta, sectia civila,
decizia nr. 428 din 13 iulie 2005 , in J.S.C., 2005, portal.just.ro)

Prin cererea inregistrata la 9 iunie 2004 la Tribunalul Bucuresti, reclamanta C.N.M. a chemat in  judecata pe parata SC R. SA Constanta, pentru ca prin hotarare sa se dispuna: constatarea nulitatii absolute a clauzei cuprinse la art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC R. SA Constanta, prin care se stabilesc alte cauze de suspendare a contractului individual de munca decat cele ale art. 52 alin. (1) C. muncii si anularea deciziei nr. 33 din 13 aprilie 2004 prin care parata a dispus unilateral si fara nici un temei legal suspendarea contractului individual de munca al salariatului I.S.

In motivarea cererii, s-a aratat ca la data de 12 mai 2004 s-a inregistrat la Directia pentru dialog,  familie si solidaritate sociala Constanta, un act aditional la contractul colectiv de munca, incheiat la nivelul societatii parate, act lovit de nulitate absoluta, fiind incheiat cu incalcarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 130/1996, fiind introduse clauze noi de suspendare a contractului individual de munca, clauze care nu sunt stabilite in limitele si conditiile legii.

Printr-o cerere noua, C.N.M. a solicitat, in contradictoriu cu aceeasi parata, anularea deciziei nr. 72 din  30 iunie 2004, prin care se modifica art. 1 alin. (1) din decizia nr. 33 din 13 mai 2004 prin care s-a suspendat contractul individual de munca nr. 22647 din 17 iulie 2003 al numitului I.S. Cele doua cereri au fost conexate.

Prin sentinta civila nr. 109 din 24 ianuarie 2005, Tribunalul Constanta a admis cererile si a constatat  nulitatea absoluta a clauzei cuprinse in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC R. SA Constanta, inregistrat sub nr. 199 din 16 iulie 2003, modificat prin actul aditional nr. 199 din 7 mai 2004.

A fost anulata decizia nr. 33 din 13 aprilie 2004 si s-a dispus repunerea contestatorului in situatia  anterioara suspendarii contractului individual de munca.

A fost obligata intimata la plata drepturilor salariale incepand cu 1 mai 2004 si pana la efectiva  reincadrare si a contravalorii tichetelor de masa neacordate.

A fost anulata decizia nr. 72 din 30 iunie 2004, emisa de parata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Sub aspectul nulitatii absolute a clauzei cuprinse in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca, se
constata ca Legea nr. 53/2003, in art. 53 prevede expres si limitativ cazurile in care contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului, fara ca enumerarea sa fie cu titlu exemplificativ.

Articolul 50 prevede cazurile de suspendare de drept a contractului individual de munca, art. 51  prevede cazurile de suspendare a contractului la initiativa salariatului si in cazul absentelor nemotivate, de asemenea, in mod expres si limitativ, suspendarea poate interveni prin acordul partilor conform art. 54 C. muncii.

In acelasi timp, sunt mai multe acte normative speciale care prevad suspendarea contractului  individual de munca – art. 150 alin. (5), Legea nr. 31/1990, art. 14 alin. (2), Legea nr. 215/1997, art. 16 din O.G. nr. 2/2000, art. 1 din H.G. nr. 679/2003 si art. 5 alin. (5) din H.G. nr. 427/2001.

In afara de aceste situatii, nu exista alte reglementari legale prin care sa se dispuna suspendarea  contractului individual de munca; inserarea in contractul colectiv de munca a unei clauze de suspendare, respectiv in clauza din art. 12 alin. (5) este peste textele legale invocate, adaugand la lege ceea ce nu este posibil.

In speta, cuprinderea clauzei in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca este contrara  dispozitiilor Legii nr. 53/2003 care reglementeaza strict si imperativ institutia suspendarii, aspect in raport de care s-a admis actiunea sub acest aspect si s-a constatat nulitatea absoluta a acestei clauze. Ca efect, decizianr. 33 din 13 mai 2004 si decizia nr. 72 din 30 iunie 2004 sunt lovite de nulitate absoluta cat timp sunt intemeiate pe dispozitiile din clauza nr. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs in termen, parata SC R SA Constanta, criticand-o ca fiind  nelegala.

Examinand mijloacele de proba administrate in cauza si motivele invocate, Curtea a retinut ca recursul  este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin decizia nr. 33 din 13 aprilie 2004 recurenta a dispus, in conformitate cu prevederile contractului
colectiv de munca nr. 199/2003 si a Codului muncii, ca incepand cu 1 mai 2004 sa se suspende contractul individual de munca nr. 22647 din 17 iulie 2003 al contestatorului I.S., in temeiul art. 12 alin. (5) din actul aditional la contractul colectiv de munca.

Prin decizia nr. 72 din 30 iunie 2004, emisa dupa introducerea la Tribunalul Bucuresti a cererii pentru  anularea deciziei nr. 33 din 13 aprilie 2004 si constatarii nulitatii absolute a clauzei cuprinse in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca, dispozitie ce a stat la baza emiterii acestei decizii, unitatea a procedat la modificarea art. 1 din decizia nr. 33, schimbandu-se temeiul de drept in baza caruia s-a dispus suspendarea contractului individual de munca, tocmai pentru ca s-a realizat nelegalitatea actului aditional la contractul colectiv de munca sub aspectul extinderii cauzelor de suspendare.

Desi Codul muncii nu prevede dispozitii de procedura cu privire la suspendarea contractului individual  de munca, in toate cazurile este util ca angajatorul sa emita o decizie, prin care sa dispuna suspendarea sau sa constate existenta unei cauze de suspendare, sa precizeze temeiul legal si durata suspendarii.

Articolul 50 C. muncii reglementeaza expres cazurile de suspendare a contractului individual de  munca, la lit. i) fiind facuta mentiunea „in alte cazuri expres prevazute de lege”, ceea ce inseamna ca  suspendarea trebuie sa fie reglementata de acte normative speciale, dispozitie ce nu este aplicabila cauzei deduse judecatii cat timp Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii nu contine asemenea cazuri de suspendare.

Intrucat suspendarea contractului de munca este in realitate o suspendare a principalelor sale efecte –  prestarea muncii si plata acesteia – ce se manifesta printr-o incetare temporara a traducerii lor in practica, ceea ce o deosebeste de incetarea contractului de munca, care presupune disparitia efectelor sale.

Cum in speta, suspendarea contractului se datoreaza culpei angajatorului, deciziile fiind anulate corect  de instanta, contestatorul I.S. beneficiaza de drepturile salariale, inclusiv tichetele de masa cuvenite conform art. 50 din contractul colectiv de munca, de la data de 1 mai 2004 si pana la 1 iulie 2004, data cand in baza protocolului incheiat intre SC R. SA Constanta si SC T.I. SRL a fost preluat numarul de personal al Punctului de Lucru S.M.B., inclusiv contestatorul I.S.

Dat fiind faptul ca in cauza, efectele contractului individual de munca au fost suspendate, nicidecum  incetate, prin anularea deciziilor de suspendare, efectele contractului curg de drept, nefiind justificata dispozitia instantei de fond de reintegrare a contestatorului in munca, cu atat mai mult cu cat nici nu s-a formulat o astfel de cerere, fiind acordat plus petita.

Persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si cele familiale, care doresc sa desfasoare o activitate economica in mod independent, vor beneficia de o procedura de inregistrare si de autorizare a functionarii simplificata, cu termene scurte, potrivit unei ordonante de urgenta adoptata, ieri, de Guvern. Odata cu intrarea in vigoare a ordonantei, procedura de inregistrare a persoanelor fizice autorizate (PFA), a intreprinderilor individuale si familiale, va fi preluata in intregime de catre registrul comertului, prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale.
Pana acum,  inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea pe baza autorizatiei emise de primaria competenta.

Cererea de inregistrare poate fi depusa on-line
Actul normativ permite, posibilitatea solicitarii inregistrarii on-line pentru toate cele trei categorii: persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si familiale.
Certificatul de inregistrare, continand codul unic de inregistrare, devine documentul care atesta inregistrarea in registrul comertului, autorizarea functionarii, precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. Termenul de emitere al acestui document este de trei zile lucratoare de la primirea documentatiei complete.

Actul normativ permite asigurarea in sistemul public de pensii
Persoana fizica, titular al unei intreprinderi individuale, cat si persoanele din intreprinderea familiala, vor putea cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane cu care colaboreaza pentru efectuarea unei activitati economice.
In plus, persoana fizica autorizata, intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale cat si membrii unei interprinderi familiale vor fi asigurati in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si vor avea dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj.

Micii intreprinzatori pot alege orice obiect de activitate din CAEN
Cele trei categorii de intreprinzatori pot avea orice obiect de activitate cuprins in codul CAEN, mai putin cele interzise prin legi speciale. Totodata, acestea pot tine contabilitatea in partida simpla, o procedura mai facila de tinere a contabilitati.
Mai mult, actul normativ sprijina micii intreprinzatori prin acordarea posibilitatii fiecarei primarii de a constitui si organiza birouri de asistenta si de reprezentare, prin reorganizarea activitatii de autorizare desfasurate in prezent.

Contestatia in anulare constituie o cale extraordinara de atac,reglementata de art.317-321 c.proc.civ.,prin care ,partea interesata poate cere retractarea unei hotariri irevocabile,pentru motive limitativ prevazute de lege si numai daca motivele respective nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.Cazurile in care se poate face contestatie in anulare sint expres prevazute de disp. art. 317-318 c.proc.civ.si se refera la erori de drept si vicii de procedura.Contestatia se introduce la instanta a carei hotarire se ataca si se poate face inainte de inceperea executatii si in timpul ei,pina la savarsirea ultimuli act de executare(vezi art.319 c.proc.civ)
Judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere,cu citarea partilor.Hotarirea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotarirea atacata(art.320 c.proc.civ).Termenul introducerii contestatiei este de 15 zile de la data cind contestatorul a luat cunostinta de hotarire,dar nu mai tirziu de un an de la data cind hotarirea a ramas irevocabila.
art.317 c.proc.civ
Hotaririle irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare,ptr. motivele aratate mai jos,numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
Motive care pot fi invocate:
1.   cind procedura de chemare a partii,pentru ziua in care s-a judecat pricina,nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;
2.cind hoatrirea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.
(2)Cu toate acestea,contestatia poate fi primita ptr. motivele aratate mai sus,in cazul in care aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs,dar instanta le-a respins ptr. ca aveau nevoie de verificari de fapt,sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
art.318 c.proc.civ.

Hotaririle instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie ,cind dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cind instanta,respingind recursul sau admitindul numai in parte,a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Contestatia in anulare,fiind o cale extraordinara de atac ,depunerea ei nu suspenda executarea,insa in practica judiciara,instanta investita cu judecarea contestatiei are dreptul sa incuviinteze suspendarea executarii hotaririi atacate,pina la solutionarea contestatiei in anulare,cu conditia darii unei cautiuni(art.319′ c.proc.civ coroborat cu art.403 c.proc civ)

Autorizarea persoanelor fizice pentru a functiona ca si comerciant (PFA) se realizeaza de catre Primariile de domiciliu al persoanei interesate.

Autorizarea este reglementata de catre Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent iar anumite aspecte procedurale sunt reglementate de Normele de aplicare ale acestei legi aprobate prin HG nr.1766/2004.

Pentru a obtine autorizarea trebuie indeplinite cateva conditii minime de catre persoanele respective:

a) au implinit varsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent

b) starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia;

c) au calificarea - pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala -, necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia;

d) nu au fost condamnate penal prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal;

e) indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata.

La birourile Primariilor, prin serviciile abilitate, se depune un dosar constituit dupa cele aratate mai jos.

Pentru constituirea dosarului trebuie completate o serie de cereri conform unor formulare standardizate care trebuie puse la dipozitie de catre Primarii.

Acestea sunt:

1. cerere de verificare disponibilitate si/sau rezervare denumire firma,

2. declaratie-tip pe propria raspundere privind indeplinirea conditiilor de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor, precum si reglementarile specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata,

3. declaratie-tip de notorietate cu privire la abilitatea de a desfasura activitatea pentru care se solicita autorizarea, in cazul meseriilor traditionale si artizanale, eliberata de primarul localitatii respective in mod gratuit,

4. declaratie-tip pe propria raspundere autentificata, in cazul cetatenilor din statele membre ale Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, neinregistrati fiscal in Romania, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale si ca nu au savarsit fapte de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal, sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala,

5.  cerere de autorizare,

6. dovada sediu (actele locuintei daca sediul coincide cu acesta)

7. acordul asociatiei de locatari daca sediul este in apartament de bloc.

Desigur nu toate sunt de interes pentru toti solictantii a se vedea mai ales punctele c si d.

De asemenea, trebuie facuta dovada platii unor taxe:

a) taxa de verificare a denumirii si de rezervare firma;

b) taxa de obtinere a cazierului fiscal;

c) taxa pentru emiterea autorizatiei, care include si taxele postale;

d) taxa pentru inregistrare in registrul comertului a autorizatiei;

e) comisionul pentru servicii oferite de oficiile registrului comertului in vederea obtinerii codului unic de inregistrare;

f) taxa de transmitere prin posta de la oficiile registrului comertului de pe langa tribunale catre primarii.

Dosarul trebuie completat si cu urmatoarele acte:

- copii de pe actele de identitate;

- in cazul desfasurarii activitatii in contextul dreptului de stabilire - actele din care sa rezulte domiciliul sau resedinta;

- certificatul medical pentru persoana fizica, prin care se atesta ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia, eliberat de medicul de familie sau de o unitate sanitara;

- autorizatie sanitara veterinara emisa de directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru comertul cu ridicata al animalelor vii, comertul cu ridicata al carnii si produselor din carne, precum si pentru comertul cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si produselor comestibile;

- copii de pe documentele care dovedesc pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala, pentru desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizarea;

- in cazul in care pentru practicarea unor activitati economice, ocupatii sau meserii sunt prevazute, prin acte normative, cerinte de pregatire profesionala si/sau de atestare specifice, persoana fizica trebuie sa depuna dovada indeplinirii cerintelor respective.

- in cazul in care activitatea economica pentru care se solicita autorizarea nu necesita calificare, persoana fizica nu va prezenta dovada pregatirii sau experientei profesionale.

Experienta profesionala se poate dovedi cu:

1. diploma, certificatul sau adeverinta prin care se dovedeste absolvirea unei institutii de invatamant preuniversitar sau universitar;

2. certificatul de absolvire a unei forme de pregatire profesionala, organizata in conditiile legii in vigoare la data eliberarii acestuia;

3. certificatul de competenta profesionala, eliberat de institutiile abilitate conform legislatiei in vigoare;

4. cartea de mestesugar, obtinuta in conditiile prevazute de actele normative in vigoare la data eliberarii acesteia;

5. carnetul de munca al solicitantului, din care sa reiasa ca acesta a fost incadrat in munca pe o durata de minimum 2 ani in activitatea, meseria sau ocupatia pentru care se solicita autorizarea;

6. declaratie de notorietate cu privire la abilitatea de a desfasura activitatea pentru care se solicita autorizarea, eliberata de primarul localitatii respective in mod gratuit in cazul meseriilor traditionale artizanale;

7. autorizatia eliberata in conditiile Decretului-lege nr.54/1990 sau ale Legii nr.507/2002 (sunt actele normative in temeiul carora PFA functionau anterior Legii 300/2004) privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, cu modificarile ulterioare;

8. alte dovezi care sa ateste experienta profesionala.

Cateva recomandari:

- alegeti firma cat mai original pentru ca altfel riscati sa fie deja rezervata si sa primiti un raspuns negativ la rezervare ade firma,

- domeniile de activitate care pot fi desfasurate ca PFA sunt chiar mai restranse decat cele care pot fi desfasurate de societatile comerciale. O lista a domeniilor de activitate se regaseste in Normnele metodologice cu amendamentul ca ele trebuie actualizate conform ordinului 337/2007 a Institului National de Statistica. De pilda o activitate ca inspector resurse umane nu se va regasi in aceasta lista si nici macar un domeniu apropiat. Depinde de dibacia fiecaruia de a gasi un domeniu care sa corespunda intentiilor fiecaruia. Sau poate fi reanalizata optiunea de a incepe o activitate sub forma PFA; poate infiintarea unei societati comerciale este mai potrivita.

- Manifestati rabdare. Autorizatia va fi eliberata ca urmare a conlucrarii mai multor institutii publice si inevitabil termenul nu poate fi foarte scurt.

Ca urmare a demersurilor dumneavoastra veti primi o autorizatie si un certificate de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului care va contine si codul fiscal atribuit.

Este o cautiune contract prin care o persoana (fidejusor) se angajeaza in fata creditorului sa execute obligatia debitorului in cazul in care acesta nu ar executa-o el insusi in termen.Fidejusiunea poate fi de trei feluri:a) fidejusiune conventionala, care se distinge prin aceea ca debitorul si creditorul sunt de acord ca este necesara aducerea unui garant;b) fidejusiune legala, care se caracterizeaza prin aceea ca obligatia debitorului de a aduce un garant (fidejusor) pentru garantarea obligatiilor ce-i revin este instituita printr-o dispozitie imperativa a legii;c) fidejusiune judiciara, de specificul careia este faptul ca instanta judecatoreasca dispune, intr-o anumita pricina, cu solutionarea careia a fost investita, aducerea unui fidejusor care sa-si asume obligatia de a garanta plata de catre debitor a ceea ce datoreaza creditorului sau.Ca si caractere juridice, fidejusiunea este un contract accesoriu, consensual, unilateral, cu titlu gratuit.Vezi si art.1655 Cod Civil, art.279 Cod Procedura Civila.

La Judecatorie, un tip declara mincinos. Judecatorul observa, si-i atrage atentia martorului…
- Martor, te rog sa spui adevarul si numai adevarul! In caz contrar stii ce primesti….
- Sigur ca stiu…(raspunde martorul)
Judecatorul:
- Ei stii, spune-mi ce primesti…?
Martorul raspunde:
- Doua trei milioane, depinde cum te intelegi cu partea…..

Un avocat nu opreste cu masina la semnul STOP si este tras pe dreapta de un politist. Dupa cum se stie, avocatul este un tip arogant, care se crede mult mai destept decat altii, asa ca omul nostru decide sa faca putin mishto de politist:
- Actele dvs, va rog.
- Pentru ce?
- Nu ati oprit la semnul STOP!
- Am incetinit si era liber, nu venea nimeni!
- Dar nu ati oprit masina pe loc…actele, va rog.
- Care-i diferenta?
- Diferenta este ca la semnul STOP trebuie sa opriti masina pe loc, aceasta e legea…actele va rog…
- Daca imi poti arata care este diferenta legala intre a incetini si a opri, iti dau actele si te las sa-mi dai amenda, daca nu, ma lasi sa plec si nu ma amendezi!
- De acord, dar coborati va rog din masina!
Avocatul coboara linistit, iar intre timp politistul isi scoate bastonul si incepe sa dea vartos in avocat, spunand:
- Vrei sa ma opresc sau doar sa incetinesc?

Fiul unui avocat termina cu succes facultatea de drept, iar tatal, mindru, se hotaraste sa se pensioneze si sa-i lase afacerea fiului. Il cheama in birou si-i arata un munte de dosare, mai vechi si mai noi:
- Iata, fiule, asta e munca mea. Eu nu mai am putere sa continui, asa ca te las pe tine.
Se pune baiatul pe treaba si cistiga proces dupa proces. Dupa 6 luni, ii zice tatalui:
- Tata, am reusit! Am rezolvat toate dosarele pe care mi le-ai lasat!
- Timpitule, nu trebuia sa faci asta! Tu de unde crezi ca am avut bani sa te tin in scoala?