ÎNREGISTRAREA NAŞTERII ÎN STRĂINĂTATE ŞI OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE NAŞTERE ROMÂNESC

Copiii născuţi în străinătate, care au cel puţin un părinte cetăţean român, obţin cetăţenia română la data naşterii, chiar dacă, potrivit legii statului în care s-au născut, obţin şi cetăţenia acestui stat. Pentru a putea produce efecte, inclusiv în ceea ce priveşte cetăţenia, naşterea trebuie înregistrată la ambasada sau consulatul român din ţara în care s-a produs.

Înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat se face pe baza certificatului de naştere emis de autorităţile statului în care aceasta s-a produs. Solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare.a unui certificat de naştere românesc se face de ambii părinţi ai copilului, dacă aceştia sunt cetăţeni români. Dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român, solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare a certificatului românesc de naştere trebuie însoţită de declaraţia de consimţământ a celuilalt părinte, autentificată în condiţiile legii locale.Pentru înregistrarea naşterii şi eliberarea certificatului de naştere românesc, solicitantul trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român certificatul de naştere emis de autorităţile locale (tradus în limba română), care să cuprindă şi constatarea medicală a naşterii (în unele ţări, certificatul medical de constatare a naşterii este emis separat). Trebuie prezentate, de asemenea, paşaportul românesc al părintelui care face declaraţia naşterii, certificatul de căsătorie al părinţilor (dacă aceştia sunt căsătoriţi) şi documentele doveditoare ale statutului legal al părinţilor pe teritoriul statului în care s-a produs naşterea.

În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia autentică a ambilor părinţi cu privire la numele de familie pe care îl va purta copilul, nume ce va fi înscris în certificatul de naştere românesc emis de ambasadă sau consulat.

Certificatul de naştere românesc se eliberează direct de ambasada sau consulatul la care a fost înregistrată cererea. Părinţilor li se înmânează certificatul de naştere pe baza semnăturii în registrele de stare civilă aflate la ambasade şi consulate.

Pe baza certificatului de naştere emis de ambasada sau consulatul român, părinţii vor putea solicita eliberarea unui paşaport românesc pentru copilul minor.

Eliberarea certificatului de naştere, legalizarea copiilor de pe documente şi a traducerilor actelor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în funcţie de practica locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere a certificatelor de naştere pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro/ (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor).

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Dacă nu am obţinut certificat de naştere românesc pentru copil, putem să îi obţinem un paşaport de cetăţean român?

Nu. Dacă copilul nu are certificat de naştere românesc, înseamnă că el nu este înregistrat în evidenţa cetăţenilor români şi nu i se poate elibera nici un act. După înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat, actele de înregistrare sunt trimise în România (de către ambasadă sau consulat) şi autorităţile române de stare civilă înregistrează persoana în evidenţa cetăţenilor români. Pe baza acestei înregistrări se va putea ulterior obţine paşaportul sau un alt act de identitate.

ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI ÎN STRĂINĂTATE ŞI OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CĂSĂTORIE ROMÂNESC

Ambasadele şi consulatele României în străinătate pot oficia încheierea căsătoriei dintre doi cetăţeni români sau dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin, dacă legislaţia statului respectiv nu interzice acest lucru. Sunt ţări care nu recunosc căsătoriile încheiate la ambasadele sau consulatele străine şi care interzic astfel de formalităţi.

Căsătoria încheiată la o ambasadă sau consulat român este supusă condiţiilor de formă şi fond prevăzute de legea română, dacă legea statului respectiv nu prevede altfel.

Condiţiile prevăzute de legea română pentru încheierea căsătoriei sunt următoarele:

· Persoanele care se căsătoresc trebuie să fi împlinit vârsta legală pentru căsătorie (18 ani bărbaţii şi 16 ani femeile); îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu documentele de identitate valabile (paşaport, buletin de identitate) şi cu actele de stare civilă (certificat de naştere)

· Persoanele care se căsătoresc trebuie să nu fie căsătorite la data încheierii căsătoriei; îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte prin declaraţiile personale ale viitorilor soţi, prin care aceştia certifică pe proprie răspundere faptul că nu sunt căsătoriţi la data încheierii căsătoriei sau, în cazul persoanelor care au fost căsătorite anterior, prin prezentarea unuia dintre documentele următoare, în funcţie de caz: hotărârea de divorţ prin care este desfăcută căsătoria anterioară; hotărârea judecătorească de anulare a căsătoriei anterioare; certificatul de deces al soţului, împreună cu certificatul de căsătorie anterior; certificatul de naştere cu menţiunea desfacerii căsătoriei anterioare, înscrisă de autorităţile de evidenţă a persoanei din România

· Persoanele care se căsătoresc trebuie să nu fi înregistrat deja căsătoria la altă ambasadă, consulat sau autoritate română; îndeplinirea acestei condiţii de dovedeşte prin completarea unei declaraţii pe proprie răspundere

· Persoanele care se căsătoresc trebuie să fie apte medical pentru încheierea căsătoriei; îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte prin prezentarea unui certificat medical din care să rezulte că fiecare dintre viitorii soţi este apt pentru a încheia căsătoria (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii)

Oficierea căsătoriei se poate face numai după trecerea unui termen de 10 zile de la data înregistrării cererii la ambasada sau consulatul român.

În cazul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţean străin, acesta va trebui să prezinte, în vederea înregistrării cererii de încheiere a căsătoriei, următoarele documente:

un act de identitate valabil; certificatul de naştere; un certificat de celibat (care confirmă faptul că persoana nu este deja căsătorită) emis de autorităţile statului de cetăţenie sau de ambasada sau consulatul statului de cetăţenie; un certificat de cutumă (care prezintă condiţiile de formă şi fond pentru închierea căsătoriei prevăzute de legislaţia statului de cetăţenie) emis de autorităţile statului de cetăţenie sau de ambasada sau consulatul statului de cetăţenie.

După oficierea căsătoriei, ambasada sau consulatul român eliberează soţilor certificatul de căsătorie românesc, pe baza semnăturii ambilor soţi şi a martorilor în registrele de stare civilă.

Documentele depuse în vederea încheierii căsătoriei, care sunt emise de autorităţi străine, vor trebui traduse în limba română şi certificate de ambasada sau consulatul român.

Eliberarea certificatului de căsătorie, legalizarea copiilor de pe documente şi a traducerilor actelor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în funcţie de practica locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere a certificatelor de căsătorie pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro/ (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor).

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Dacă suntem doi cetăţeni români, cu domiciliul în România, ne putem căsători în străinătate, la o ambasadă sau la un consulat al României?

Depinde. Potrivit legii, căsătoria se încheie în localitatea în care soţii îşi au domiciliul sau reşedinţa. dacă doriţi să încheiaţi căsătoria în cursul unei excursii turistice de scurtă durată, acest lucru nu este posibil, pentru că nu sunt întrunite condiţiile legale.

Dacă vă aflaţi în străinătate pe o durată mai lungă (la studii, la muncă etc.), care să depăşească 90 de zile şi v-aţi înregistrat ca rezident temporar la autorităţile din acea ţară, atunci ambasada sau consulatul român din ţara respectivă poate încheia căsătoria, în măsura în care toate celelalte condiţii pentru încheierea căsătoriei sunt îndeplinite.

Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul în care un cetăţean român doreşte să se căsătorească cu un cetăţean străin.

Faţă de cele prezentate mai sus, se adaugă şi prevederile legislaţiei din ţara respectivă. În unele state este interzisă oficierea căsătoriilor la ambasadele sau consulatele străine. În alte state căsătoriile oficiate la ambasade sau consulate nu sunt recunoscute. Vă recomandăm să consultaţi ambasada sau consulatul român din ţara în care doriţi să oficiaţi căsătoria, pentru a afla cu exactitate dacă această oficiere este posibilă şi dacă căsătoria va fi recunoscută.

Dacă ne-am căsătorit în străinătate, este certificatul de căsătorie străin recunoscut de autorităţile române?

Certificatul de căsătorie străin este recunoscut de autorităţile române dar, pentru a putea produce efecte (schimbarea numelui, obţinerea actelor de identitate etc.), este necesar ca acel certificat să fie înregistrat la autorităţile de stare civilă din România. Înregistrarea se poate face şi prin intermediul ambasadelor şi consulatelor române din străinătate sau prin intermediul unui mandatar din România, în baza unei procuri de reprezentare.

Dacă m-am căsătorit cu un cetăţean străin, poate el obţine un paşaport românesc?

Nu. Căsătoria nu produce efecte asupa cetăţeniei nici unuia dintre soţi. Nici cetăţenii români căsătoriţi cu cetăţeni străini nu dobândesc automat cetăţenia soţului, nici cetăţenii străini nu dobândesc automat cetăţenia română.

Cetăţenii străini căsătoriţi cu cetăţeni români beneficiază totuşi de termene mai scurte de acordare a cetăţeniei, cu condiţia să îndeplinească toate celelalte cerinţe ale legii cetăţeniei române

ÎNREGISTRAREA DECESULUI ÎN STRĂINĂTATE ŞI OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE DECES ROMÂNESC

Ambasadele şi consulatele României pot înregistra decesul cetăţenilor români în străinătate şi pot elibera, la cerere, certificate de deces. Decesul unui cetăţean român în străinătate trebuie declarat în termen de cel mult 3 zile de la data decesului sau de la data descoperirii corpului neînsufelţit.Pentru înregistrarea decesului unui cetăţean român în străinătate, persoana responsabilă se poate adresa ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat, care va putea elibera certificatul de deces, necesar înhumării.Declaraţia de înregistrare a decesului trebuie însoţită de următoarele documente:

certificatul de deces emis de autorităţile statului în care s-a produs decesul; certificatul medico-legal care confirmă decesul şi stabileşte cauza decesului; raportul autorităţilor judiciare, în cazul în care decesul a survenit unui eveniment violent (accident, omor, sinucidere); paşaportul românesc al persoanei decedate; certificatul de naştere al persoanei decedate; paşaportul sau alt act de identitate al persoanei care declară decesul.

După evaluarea documentelor prezentate, ambasada sau consulatul român eliberează certificatul de deces românesc, pe baza semnăturii persoanei responsabile în registrele de stare civilă.

Documentele depuse în vederea înregistrării decesului, care sunt emise de autorităţi străine, vor trebui traduse în limba română şi certificate de ambasada sau consulatul român.

Eliberarea certificatului de deces, legalizarea copiilor de pe documente şi a traducerilor actelor

 

Ambasadele şi consulatele României pot înregistra decesul cetăţenilor români în străinătate şi pot elibera, la cerere, certificate de deces. Decesul unui cetăţean român în străinătate trebuie declarat în termen de cel mult 3 zile de la data decesului sau de la data descoperirii corpului neînsufelţit. Pentru înregistrarea decesului unui cetăţean român în străinătate, persoana responsabilă se poate adresa ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat, care va putea elibera certificatul de deces, necesar înhumării. Declaraţia de înregistrare a decesului trebuie însoţită de următoarele documente: certificatul de deces emis de autorităţile statului în care s-a produs decesul; certificatul medico-legal care confirmă decesul şi stabileşte cauza decesului; raportul autorităţilor judiciare, în cazul în care decesul a survenit unui eveniment violent (accident, omor, sinucidere); paşaportul românesc al persoanei decedate; certificatul de naştere al persoanei decedate; paşaportul sau alt act de identitate al persoanei care declară decesul. După evaluarea documentelor prezentate, ambasada sau consulatul român eliberează certificatul de deces românesc, pe baza semnăturii persoanei responsabile în registrele de stare civilă. Documentele depuse în vederea înregistrării decesului, care sunt emise de autorităţi străine, vor trebui traduse în limba română şi certificate de ambasada sau consulatul român. Eliberarea certificatului de deces, legalizarea copiilor de pe documente şi a traducerilor actelor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent. Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în funcţie de practica locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere a certificatelor de căsătorie pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro/ (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor). În cazul în care este necesar transportul persoanei decedate în România, în vederea înhumării, ambasada sau consulatul român poate emite un paşaport mortuar, care va însoţi sicriul din punctul de plecare până la destinaţie. Pentru obţinerea paşaportului mortuar, persoana responsabilă trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român următoarele documente: certificatul de îmbălsămare a corpului defunctului (eliberat, de regulă, de casa funerară care a efectuat îmbălsămarea) adeverinţă medicală care să confirme faptul că persoana decedată nu suferea de boli infecţioase sau contagioase (eliberată, de regulă, de autorităţile sanitare ale statului respectiv) ÎNTREBĂRI FRECVENTE Dacă persoana decedată nu are pe nimeni în străinătate care să declare decesul la ambasadă sau la consulat, cum se va putea obţine certificatul de deces? În acest caz, familia din România va îndeplini formalităţile necesare înregistrării decesului la autorităţile de stare civilă (primărie) române. Este necesar, în acest caz, ca familia să obţină certificatul de deces din străinătate şi celelalte acte necesare.

 

ÎNSCRIEREA CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ EMISE DE AUTORITĂŢI STRĂINE

 

Ambasadele şi consulatele României pot efectua înscrierea certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces) emise de autorităţile statului în care îşi desfăşoară activitatea. Înscrierea acestor acte este necesară pentru recunoaşterea lor de către autorităţile române, în vederea producerii efectelor lor juridice. În cazul certificatelor de naştere, titularul actului sau părinţii acestuia (dacă titularul este copil minor) se pot adresa ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat din ţara în care a fost emis actul, în vederea solicitării înscrierii actului străin în registrele de stare civilă române. Cererea trebuie să fie însoţită de certificatul de naştere străin în original, o traducere a acestuia în limba română, copia actelor de identitate ale titularului actului sau ale părinţilor, precum şi de o declaraţie prin care solicitantul confirmă, pe proprie răspundere că nu a mai cerut înscrierea actului la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română. În urma înscrierii certificatului străin, ambasada sau consulatul eliberează titluarului un certificat de naştere românesc, în care se regăsesc datele prezente în certificatul străin. În cazul certificatelor de căsătorie, titularii actului sau titularul cetăţean român (dacă numai unul dintre soţi este cetăţean român) se pot adresa ambasadei sau consulatului român din ţara în care a fost emis actul, în vederea solicitării înscrierii actului străin în registrele de stare civilă române. Cererea trebuie să fie însoţită de certificatul de căsătorie străin în original, o traducere a acestuia în limba română, copia actelor de identitate ale soţilor, precum şi de o declaraţie prin care solicitantul confirmă, pe proprie răspundere că nu a mai cerut înscrierea actului la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română. Solicitanţii vor depune, de asemenea, o declaraţie prin care confirmă, pe proprie răspundere statutul civil anterior, iar în cazul în care din certificatul de căsătorie străin nu rezultă numele de familie al soţilor după căsătorie, se va depune o declaraţie prin care soţii precizează care este acest nume. Numele precizat în declaraţie va fi dovedit cu acte de identitate emise după încheierea căsătoriei. În cazul în care unul dintre soţi a fost căsătorit anterior, acesta va prezenta unul dintre următoarele documente, în funcţie de caz: hotărârea de divorţ prin care este desfăcută căsătoria anterioară; hotărârea judecătorească de anulare a căsătoriei anterioare; certificatul de deces al soţului, împreună cu certificatul de căsătorie anterior; certificatul de naştere cu menţiunea desfacerii căsătoriei anterioare, înscrisă de autorităţile de evidenţă a persoanei din România. În cazul în care unul dintre soţi este cetăţean străin, acesta va prezenta o declaraţie autentică, în original, prin care îşi exprimă consimţământul pentru înscrierea certificatului în registrele de stare civilă române. Declaraţia va fi autentificată la un notar local şi va fi legalizată sau supra-legalizată de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile. În cazul certificatelor de deces, persoana responsabilă se poate adresa ambasadei sau consulatului român din ţara în care a fost emis actul, în vederea solicitării înscrierii actului străin în registrele de stare civilă române. Cererea trebuie să fie însoţită de certificatul de deces străin în original, o traducere a acestuia în limba română, copia actului de identitate al solicitantului, precum şi de o declaraţie prin care solicitantul confirmă, pe proprie răspundere că nu a mai cerut înscrierea actului la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română. Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de înscriere a acestor documente. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării. Înscrierea certificatelor de naştere, căsătorie şi deces, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente şi a traducerilor necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent. Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în funcţie de practica locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere a certificatelor de căsătorie pot fi accesate la http://evp.mai.gov.ro (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor). ÎNTREBĂRI FRECVENTE De ce este necesară înscrierea certificatelor străine? Naşterile, căsătoriile, schimbările de nume şi decesele petrecute în străinătate nu figurează în evidenţele autorităţilor române decât dacă sunt declarate şi înregistrate. Dacă nu sunt înregistrate, autorităţile române nu le pot recunoaşte din oficiu şi nu pot rezolva anumite operaţiuni ulterioare, de care aveţi nevoie. De exemplu, dacă v-aţi căsătorit în străinătate şi v-aţi schimbat numele ca urmare a căsătoriei, autorităţile române de paşapoarte nu vor putea emite un paşaport pe noul nume decât dacă înregistraţi certificatul de căsătorie străin. Ele nu vor putea emite paşaportul nici pe numele dinaintea căsătoriei, pentru că documentele pe care le veţi anexa la cererea de paşaport vor arăta că numele dumneavoastră s-a schimbat. Se poate face înscrierea certificatelor prin poştă? Nu. Atunci când faceţi înscrierea, faceţi anumite declaraţii în nume propriu, sub semnătură, cu privire la numele anterior şi cel nou dobândit, cu privire la situaţia căsătoriilor anterioare sau cu privire la relaţia avută cu persoana decedată. Declaraţiile sub semnătură nu pot fi transmise prin poştă. Funcţionarul consular trebuie să se convingă că persoana care semnează declaraţia este cea care figurează în conţinutul actului şi să îi confirme identitatea. Această cerinţă reprezintă o măsură de asigurare inclusiv pentru dumneavoastră, pentru a evita situaţia în care o altă persoană declară date despre dumneavoastră. Ce pot face atunci când numele meu a fost modificat printr-o eroare a unui funcţionar străin? În cazul în care un reprezentant al autorităţii străine v-a modificat numele din eroare şi v-a eliberat un act care are un nume diferit faţă de numele dumneavoastră care figurează în propriul paşaport sau certificat de naştere, puteţi fie să cereţi refacerea actului, fie, dacă acceptaţi această modificare, să îndepliniţi procedura de schimbare pe cale administrativă a numelui, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003. Informaţii detaliate despre această procedură puteţi obţine vizitând http://evp.mai.gov.ro (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor).

OBTINEREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ DIN ROMÂNIA

Ambasadele şi consulatele României îi pot sprijini pe cetăţenii români aflaţi în străinătate la obţinerea unor duplicate ale certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces).

Pentru obţinerea certificatelor de naştere, titularii se pot adresa ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat. Certificatele de naştere se eliberează numai la cererea titularilor lor. Persoanele interesate trebuie să completeze cererea de obţinere a actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Certificatele de căsătorie pot fi solicitate de unul dintre soţi, prin completarea cererii corespunzătoare şi prezentarea copiei paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Certificatele de deces pot fi solicitate de un membru al familiei persoanei decedate, cu precizarea motivului pentru care este necesar actul. Cererea de obţinere a certificatului de deces trebuie să fie însoţită de paşaportul românesc al solicitantului sau de un alt act de identitate al acestuia.

Certificatele de cazier judiciar pot fi solicitate numai de titulari, prin completarea cererii corespunzătoare, precizarea motivului pentru care este solicitat actul şi prezentarea paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. Durata de procesare a acestor cereri este de aproximativ 3 luni.

Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor documente. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.

Eliberarea actelor de stare civilă şi a certificatelor de cazier judiciar, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanei, în cazul actelor de stare civilă şi Direcţia Cazier Judiciar a Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cazul certificatelor de cazier judiciar). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de ambasada sau consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau supra-legalizată de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

După ce am obţinut certificatul de stare civilă, mai trebuie să facem alte formalităţi pentru recunoaşterea lui de către autorităţile statului în care ne aflăm?

Depinde de la ţară la ţară. În unele state, actele oficiale străine (inclusiv cele româneşti) nu sunt recunoscute decât dacă poartă însemnele unei legalizări sau supralegalizări oficiale. În ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei de supralegalizare a actelor oficiale străine, certificatele emise de autorităţile române sunt recunoscute dacă poartă legalizarea cu Apostilă. Legalizarea cu Apostilă se face în România de prefecturile municipiilor reşedinţă de judeţ.

În statele cu care România a încheiat acorduri de recunoaştere a actelor oficiale, acestea sunt recunoscute direct, fără nici o altă formalitate.

În statele care nici nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga, nici nu au încheiat acorduri de recunoaştere a actelor cu România, actele oficiale române sunt recunoscute numai dacă sunt legalizate şi supralegalizate de autorităţile române. Legalizarea unui certificat de naştere sau a oricărui alt act oficial se face de instituţia emitentă, iar supralegalizarea se face de Ministerul Afacerilor Externe.

Recomandăm să consultaţi ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi autorităţile locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale