Desfacerea contractului de munca pe motive disciplinare

27 Mai 2008
Saptamana Financiara

Unul dintre elementele definitorii ale raportului de munca consta in relatia de subordonare care se stabileste intre subiectele acestui raport, in sensul ca persoana care presteaza munca, respectiv angajatul, este subordonata celui care organizeaza munca, respectiv angajatorul.

In virtutea acestui principiu fundamental al raportului de munca, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a impune salariatilor reguli de conduita si de disciplina a muncii in cadrul organizatiei si de a aplica, potrivit legii, sanctiuni, in cazul in care salariatii se abat de la astfel de reguli.

Angajatorul are posibilitatea de a reglementa si impune in cadrul propriei organizatii norme de disciplina a muncii, prin intermediul mai multor instrumente juridice, precum regulamentul intern, contractul individual de munca, contractul colectiv de munca sau orice alte norme sau proceduri interne de lucru, intocmite cu respectarea dispozitiilor legale.
Conform definitiei legale prevazute de Codul Muncii, orice fapta, actiune sau inactiune, in legatura cu munca, savarsita cu vinovatie de salariati, prin care se incalca normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici, constituie abatere disciplinara si da dreptul angajatorului de a aplica celor in culpa sanctiuni disciplinare.

Avand in vedere ca definitia legala a abaterii disciplinare poate naste controverse cu privire la calificarea anumitor fapte ca fiind abateri, in practica se obisnuieste ca, in principal, prin regulamentul intern, angajatorul sa stabileasca cu titlu exemplificativ ca anumite fapte sau categorii de fapte ce ar putea fi savarsite de salariati constituie abateri disciplinare. Reglementarea faptelor ce constituie abateri disciplinare in cadrul regulamentului intern se poate face de catre angajator, fara a fi necesar acordul salariatilor. Legea prevede ca, in vederea adoptarii regulamentului intern, angajatorul trebuie sa consulte salariatii. In practica, consultarea are loc prin transmiterea regulamentului intern catre salariati pentru ca acestia sa formuleze comentarii, obiectiuni, sugestii fata de prevederile acestuia. Angajatorul nu este obligat sa le accepte, dar este recomandabil sa motiveze refuzul acceptarii comentariilor formulate de salariati, daca este cazul.

Sanctiunile ce pot fi aplicate salariatilor care comit abateri disciplinare sunt reglementate in mod expres si limitativ de lege. Conform Codului Muncii, sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt urmatoarele: (i) avertisment scris; (ii) suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare1); (iii) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; (iv) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%; (v) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10% si (vi) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Asadar, desfacerea disciplinara a contractului individual de munca reprezinta cea mai severa sanctiune care poate fi aplicata salariatilor care se abat de la disciplina muncii.

Cercetare disciplinara prealabila

Desi, asa cum precizam mai sus, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica sanctiuni propriilor angajati, un asemenea drept nu poate fi exercitat in afara limitelor stabilite prin lege. Astfel, angajatorul nu poate aplica mai multe sanctiuni pentru aceeasi abatere disciplinara, fiind de asemenea obligat ca, inainte de a aplica o sanctiune, sa aprecieze gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat. In acest sens, este imperativa asigurarea unui echilibru intre gravitatea faptei comise si severitatea pedepsei aplicate.

Orice sanctiune disciplinara, inclusiv concedierea, se dispune printr-o decizie scrisa, emisa in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

Pentru a stabili vinovatia salariatului si, in functie de gravitatea faptei comise, sanctiunea aplicabila, angajatorul este obligat ca, inainte de aplicarea sanctiunii, sa efectueze o cercetare disciplinara prealabila. Cercetarea disciplinara prealabila va trebui efectuata inauntrul termenului precizat anterior.

In conformitate cu dispozitiile Codului Muncii, efectuarea cercetarii disciplinare nu ar fi obligatorie in cazul in care sanctiunea aplicabila este avertismentul scris.

Contractul colectiv de munca unic aplicabil la nivel national nu face insa o asemenea distinctie, ci prevede ca, „sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio sanctiune nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.“
Avand in vedere principiul potrivit caruia dispozitiile „mai favorabile“ salariatilor cuprinse in contractele colective de munca prevaleaza celor „mai putin favorabile“ prevazute de lege sau de contractele colective de munca incheiate la nivel inferior, apreciem ca, in temeiul dispozitiilor contractului colectiv de munca unic la nivel national, angajatorul trebuie sa efectueze cercetarea disciplinara prealabila, indiferent de sanctiunea pe care o va aplica.

Instituirea obligatiei pentru angajator de a efectua cercetarea disciplinara si in cazul in care sanctiunea aplicabila ar fi avertismentul scris este in beneficiul salariatului, intrucat acestuia i se da sansa de a se apara si de a-si dovedi nevinovatia, chiar si in situatia in care acuzatiile ce i se aduc nu sunt foarte grave.

Aceasta solutie apare ca fiind logica, din moment ce sanctiunea aplicabila ar trebui sa rezulte in urma analizarii circumstantelor in care a fost comisa abaterea si a gradului de vinovatie a salariatului in cauza. Or, o asemenea analiza nu poate avea loc decat in cadrul cercetarii disciplinare prealabile.

Decizia, afisata la domiciliul salariatului

Procedura cercetarii disciplinare este reglementata de Codul Muncii si de Contractul colectiv de munca unic la nivel national.
In vederea cercetarii disciplinare, angajatorul va numi o comisie din care va face parte, fara drept de vot, in calitate de observator, si un reprezentant al organizatiei sindicale al carei membru este salariatul cercetat. Desi nici Codul Muncii, nici Contractul colectiv de munca unic la nivel national nu prevad, apreciem ca, in situatia in care angajatul cercetat disciplinar nu este membru al niciunei organizatii sindicale, din comisie ar putea sa faca parte un reprezentant al salariatilor.

De asemenea, apreciem ca angajatul supus procedurii disciplinare ar putea solicita in mod valabil sa fie asistat in cadrul cercetarii de un avocat, fara ca angajatorul sa se poata opune.

Angajatul in cauza va fi convocat in scris de comisia numita de angajator sa realizeze cercetarea, cu cel putin 5 zile lucratoare inainte, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.

Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile amintite, fara un motiv obiectiv, da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea fara efectuarea cercetarii disciplinare. In practica, sunt considerate motive obiective care justifica absenta salariatilor de la cercetarea disciplinara situatii precum: incapacitatea temporara de munca (concediul medical), un eveniment deosebit in familie (de exemplu, moartea unei rude apropiate) etc.

Plecand de la faptul ca incapacitatea temporara de munca atestata printr-un certificat medical ar trebui considerata un motiv obiectiv, care justifica neprezentarea la cercetarea disciplinara, in practica s-au intalnit cazuri in care, folosindu-se de concedii medicale succesive, salariatii au incercat sa se sustraga de la efectuarea cercetarii disciplinare si, implicit, de la sanctionare, prin intarzierea procedurii peste termenul legal inauntrul caruia se poate emite in mod valabil decizia de sanctionare.
Cu toate acestea, avand in vedere ca, pe durata concediului pentru incapacitate temporara de munca, contractul de munca se suspenda de drept, apreciem ca si curgerea termenului de 30 de zile, respectiv de 6 luni, in care se poate dispune decizia de sanctionare, se suspenda in mod corespunzator.

Prin urmare, consideram ca decizia de sanctionare emisa in baza cercetarii disciplinare, efectuata dupa expirarea perioadei de incapacitate temporara de munca, isi va produce in mod valabil efectele, chiar daca, din punct de vedere calendaristic, termenul de 30 de zile, respectiv de 6 luni a fost depasit.

In cursul cercetarii disciplinare prealabile, salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere comisiei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare si relevante.
Comisia de cercetare va stabili sanctiunea aplicabila, in raport cu gravitatea faptei savarsite de salariat, avand in vedere urmatoarele: (i) imprejurarile concrete in care a fost savarsita fapta; (ii) gradul de vinovatie a salariatului; (iii) consecintele abaterii disciplinare; (iv) comportarea generala in serviciu a salariatului; (v) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de acesta.

Unul dintre elementele cele mai importante care vor trebui clarificate in cadrul cercetarii disciplinare este vinovatia, avand in vedere ca, in lipsa acesteia, salariatul nu raspunde disciplinar. In lipsa vinovatiei si in functie de natura faptelor savarsite, salariatul ar putea face obiectul unei proceduri de concediere pentru necorespundere profesionala. In acest sens, este de precizat ca decizia de sanctionare disciplinara emisa pentru o fapta comisa, fara vinovatie, din cauza necompetentei profesionale risca sa fie anulata in caz de litigiu.

Discutiile purtate la cercetarea disciplinara se consemneaza intr-un proces-verbal care urmeaza a fi semnat de toti participantii.
Daca, in urma efectuarii cercetarii disciplinare, angajatorul a respins apararile salariatului, se va emite in scris decizia de sanctionare. Asa cum am precizat anterior, in functie de gravitatea faptelor savarsite, se va putea aplica sanctiunea cea mai severa, respectiv concedierea.

Consideram ca ar putea atrage concedierea disciplinara a salariatului fapte precum: nerespectarea programului de lucru, savarsirea unor activitati prejudiciabile pentru angajator, comportamentul periculos pentru sine sau pentru ceilalti, insubordonarea, savarsirea unor fapte de concurenta neloiala etc. Abaterile de gravitate redusa pot atrage, la randul lor, concedierea disciplinara daca sunt savarsite in mod repetat.

Decizia de sanctionare se comunica salariatului in termen de 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii salariatului. In scopul asigurarii probei comunicarii deciziei catre salariat, acesta va semna de primire un exemplar al deciziei, care va ramane la angajator. Pentru a evita situatia in care salariatul refuza sa semneze de primire decizia, angajatorul poate efectua comunicarea acesteia, ca solutie practica, prin intermediul unui executor judecatoresc. Acesta are dreptul, conform legii, sa afiseze la domiciliul salariatului decizia, in cazul in care salariatul refuza sa semneze de primire, iar procedura de comunicare va fi considerata indeplinita.

Elementele deciziei de sanctionare

Conform dispozitiilor Codului Muncii, sub sanctiunea nulitatii, decizia de sanctionare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: (i) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; (ii) precizarea prevederilor legale, din regulamentul intern, din contractul individual de munca sau din contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de catre salariat; (iii) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in cadrul cercetarii disciplinare; (iv) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; (v) termenul in care sanctiunea poate fi contestata2), precum si (vi) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata3).

Toate elementele prevazute de lege trebuie sa apara in decizia de concediere disciplinara. In caz contrar, instanta va proceda la anularea deciziei si, la cererea salariatului, va dispune reintegrarea acestuia in functia anterior detinuta, cu plata salariilor indexate, pe care le-ar fi primit in perioada dintre data concedierii constatate ilegale si data reintegrarii efective. Trebuie precizat faptul ca nerespectarea de catre angajator a deciziei de reintegrare a salariatului, precum si a celei de plata a salariilor constituie infractiuni, conform prevederilor Codului Muncii.

1) Efectul principal al suspendarii contractului individual de munca este ca, pe de-o parte, salariatul nu mai este tinut de obligatia de a presta munca, iar, pe de alta parte, angajatorul nu mai este tinut de obligatia de a-i plati salariul. Sanctiunea disciplinara in acest caz consta, practic, in privarea angajatului de salariu pe perioada suspendarii contractului de munca.
2) Decizia de concediere disciplinara poate fi contestata de salariat in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.
3) Instanta competenta la care salariatul poate contesta decizia este tribunalul de la domiciliul acestuia.

Lucruri pe care sa nu le spui niciodata la birou

Cand vine vorba de locul de munca, exista cateva lucruri pe care daca le zici, desi par lipsite de importanta, pot sa-ti distruga relatiile cu colegii si chiar cariera. O remarca despre care crezi ca a trecut neobservata poate sa fie primul lucru pe care seful tau si-l aminteste despre tine. Bill Lampton, autorul cartii “The Complete Communicator: Change Your Communication, Change Your Life!” face lista celor mai importante lucruri pe care trebuie sa eviti sa le spui la birou.

“Nu intra in atributiile mele”

Este o replica pe care, clar, nu trebuie sa o dai niciodata sefului tau, insa este bine sa o spui cat mai rar chiar si colegilor. Din moment ce vreun coleg vine la tine sa-l ajuti sa rezolve o problema, inseamna ca are un motiv. Ori un superior l-a trimis la tine, ori crede ca intra in atributiile tale, ori te crede suficient de capabil incat sa il poti ajuta. Oricare ar fi motivul, nu te grabi sa-i raspunzi sec “Nu e treaba mea”. Poti sa profiti de situatie ca sa demonstrezi ca lucrezi pentru echipa si ca esti capabil sa rezolvi orice situatie. Mai mult, cel pe care il ajuti se va simti dator fata de tine si nu stii niciodata cand vei avea nevoie sa-ti intoarca favoarea.

“Da, sigur, nicio problema” (Daca gandesti altfel)

Daca accepti orice sarcina cu zambetul pe buze dar nu ai de gand sa o duci la bun sfarsit, cu timpul, iti vei castiga reputatia de persoana pe care nu te poti baza. Daca stii ca nu poti sau nu ai timp sa realizezi o sarcina in plus, fii sincer si spune de la bun inceput. Astfel nu ii vei incurca nici pe colegii tai care isi vor pune speranta in tine.

“Sa nu spui nimanui ca ti-am zis, dar … ”

Daca este cu adevarat un secret, atunci pastreaza-l pentru tine. Daca stii ca cineva o sa fie concediat sau ai aflat cat e salariul sefului tau, tine pentru tine. Daca vreun coleg ti-a zis ca a inceput o relatie cu o colega, nu raspandi vestea in tot biroul. Cel mai bine este sa nu barfesti pe altii pentru ca, in scurt timp, nimeni nu va mai avea incredere in tine, vei ajunge chiar tu subiect de barfa si colegii te vor ocoli. Si nu te astepta ca acel coleg iubitor de barfa cu care iti critici colegii sa aiba buzele pecetluite cand vine vorba de secretele tale.

“Nu mi s-a mai marit salariul de patru ani”

Niciun sef nu va considera ca meriti o marire de salariu doar pentru ca ai prins radacini in acel loc de munca. Daca vrei sa ceri un salariu mai mare nu timpul petrecut in firma este argumentul corect. Daca ii spui ca vrei un salariu mai mare pentru ca nu ai mai primit o prima de mult timp, atunci seful tau va intelege ca vrei doar mai multi bani, nu ca ii si meriti. Dovedeste ca meriti acea marire aratandu-i prin dovezi toate realizarile tale din ultima vreme.

“Nu e vina mea”

Cand superiorii tai iti reproseaza ceva, ultimul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa dai vina mai departe pe altcineva. Poate ca intr-adevar nu este vina ta, dar nu uita ca nu esti intr-o sala de judecata si nimeni nu cauta acum adevaratul vinovat. Pentru inceput, tot ce conteaza este ca problema sa fie rezolvata. Si daca o rezolvi tu chiar fara sa fi provocat tu incurcatura, atunci chiar iti vei castiga un loc bun in ochii sefului. Rezolva intai problema si cand apele s-au calmat insiinteaza-l pe seful tau ca nu tu ai fost vinovatul.

“Ca sa fiu sincer cu tine … ”

In primul rand, cand cineva incepe fraza astfel stii ca urmeaza sa spuna ceva rau la adresa ta. Insa mult mai important este mesajul pe care il transmite aceasta fraza celorlalti. De ce simte nevoia persoana respectiva sa atraga atentie atunci cand este sincer? Daca nu foloseste aceasta fraza, inseamna ca te poti indoi de adevarul celor spuse? Orice ai avea de spus, chiar daca nu este tocmai magulitor, spune intr-o maniera directa dar politicoasa. Daca tu esti sincer si direct, asa iti vor vorbi si ceilalti, si astfel veti evita banuieli inutile.

“Am baut pana n-am mai stiut de mine noaptea trecuta … ”

Nu esti singurul care merge la petreceri si se imbata cu prietenii in timpul saptamanii, insa se prea poate sa fii singurul care se lauda cu asa ceva la birou. Daca tie ti se pare ca pari o persoana de gasca cu povestile tale de betie, vei arata ca o persoana in care nu poti avea incredere in fata colegilor tai, o persoana care nu-si ia munca in serios.

“Nu am suficient timp pentru asta”

In caz ca nu ai realizat, cam toata lumea este extrem de ocupata in zilele noastre. Si daca tie ti se pare ca muncesti exagerat de mult, si cel mai probabil ai dreptate, asta nu inseamna ca colegii tai sunt mai relaxati. Daca seful iti cere sa faci ceva, de obicei n-ai alta optiune. Nu-i raspunde cu un simplu “Nu am timp pentru asta”. Daca intr-adevar ti-e frica ca nu vei avea fizic timp sa indeplinesti sarcina, atunci explica-i frumos. Explica-i cat esti de ocupat, cate sarcini ai de rezolvat si ca ai vrea cu cea mai mare placere sa te ocupi si de noua sarcina daca reusesti sa iti reorganizezi celelalte atributii. Vei demonstra ca iti iei responsabilitatile in serios si ca vrei sa iasa totul cat mai bine.

“. . . daca nu …”

Daca dai un ultimatum cuiva din birou exista prea putine sanse sa iasa ceva bun din asta. Fie ca te porti asa cu colegii sau cu subordonatii, iti vei castiga reputatia ca fiind o persoana dificila. Nu mai zic ca acesata fraza nu trebuie folosita niciodata in fata sefului. Daca rugamintea politicaoasa nu functioneaza si doar prin amenintari se rezolva lucrurile, atunci ar trebui sa-ti evaluezi serios mediul de lucru de la birou, pentru ca nu este unul normal.

_____________

Articol preluat din TimpulTau.ro

Inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii – documentatie necesara

Pentru a putea sa-si desfasoare activitatea, societatea comerciala trebuie sa indeplineasca anumite formalitati, printre care se numara inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii.

Documentele necesare

Pentru indeplinirea formalitatilor la Oficiul Registrului Comertului, trebuie depuse urmatoarele documente:
1. Cererea de inregistrare (original);

2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original);

3. Daca este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevazut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (copie);

4. Actul constitutiv (original);

5. Dovezile privind sediul social/secundar (copie);

6. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);

7. Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise de asociati la capitalul social (copii);

8. Actele privind proprietatea pentru aporturile in natura subscrise si varsate la constituire; in cazul in care printre acestea se afla si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

9. Declaratiile date pe propria raspundere, dupa caz, de catre fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numita administrator sau cenzor, din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile legale pentru detinerea acestor calitati (original);

10. Specimenele de semnatura ale reprezentantilor societatii (original);

11. Certificatele de cazier fiscal pentru asociatii sau reprezentantii legali ai societatii comerciale, care au domiciliul/ resedinta/sediul in Romania sau pentru persoanele fizice sau juridice straine, care au aceasta calitate si sunt inregistrate fiscal in Romania sau, dupa caz, declaratia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice cetatean strain in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine care nu este inregistrata fiscal in Romania din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale (original sau copie certificata si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public);

12. Declaratia-tip pe propria raspundere semnata de asociati sau de administratori din care sa rezulte, dupa caz, ca: – persoana juridica nu desfasoara, la sediul social sau la sediile secundare, activitatile declarate, o perioada de maximum 3 ani (model 1 – original); – persoana juridica indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii pentru activitatile precizate in declaratia-tip (model 2 – original).

13. Daca este cazul: – actele de inregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice (original sau copie certificata si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public); – hotararea organului statutar al fondatorilor persoane juridice privind participarea la constituirea societatii (original sau copie certificata si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public); – mandatul pentru persoana abilitata sa semneze actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului persoana juridica (original sau copie certificata si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public); – avizele prealabile prevazute de legile speciale (copie); – imputernicire speciala sau avocatiala pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original).

14. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
- taxa judiciara de timbru, in original;
- timbre judiciare;
- taxele de registru;
- tariful de publicare in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

In cazul unei societati comerciale cu raspundere limitata, forma autentica a actului constitutiv este obligatorie doar daca printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren. In celelalte cazuri, este suficienta darea de data certa, acordata in conditiile legii, de catre notarul public sau de catre serviciul de asistenta din cadrul ORC, atestarea de catre avocat in conditiile Legii nr. 51/1995 sau incheierea actului sub semnatura privata.

Dovezile privind sediul social / secundar se pot face, dupa caz, cu:
- contract de vanzare-cumparare, intabulat;
- contract de schimb, intabulat;
- contract de inchiriere;
- contract de subinchiriere;
- contract de concesiune, intabulat;
- contract de leasing imobiliar;
- contract de comodat, in original, in forma autentica sau sub semnatura privata, insotit de actul doveditor al proprietarului, intabulat;
- contract de donatie, in forma autentica, intabulat;
- contract de uz;
- contract de uzufruct;
- extras de carte funciara, in termen de valabilitate la depunere – pentru oricare din actele prevazute ca dovada de sediu (inclusiv in cazul aportului la capitalul social la constituirea societatii, pe numele asociatului care aporteaza);
- certificat de rol fiscal/rol agricol, in termen de valabilitate;
- certificat de mostenitor;
- act notarial de iesire din indiviziune sau de delimitare a proprietatii, intabulat*;
- hotarare judecatoreasca definitiva privind proprietatea (intabulata*) sau folosinta/uzufructul;
- hotarare judecatoreasca definitiva de iesire din indiviziune, intabulata*
- proces verbal de receptie a constructiei, intabulat*;
- act de adjudecare a imobilului vandut in cadrul executarii silite;
- contract de asistenta juridica privind stabilirea sediului social la sediul profesional al avocatului conform art. 3 alin. (1) lit. h) si i) din Legea nr. 51/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.

Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor la capitalul social se pot face, dupa caz:
- pentru aporturile in numerar prin foaie de varsamant, ordin de plata sau chitanta CEC;
- pentru aporturile in natura subscrise la capitalul social: titlul de proprietate (facturi, titluri de proprietate asupra bunurilor imobile, inclusiv certificatul de sarcini al acestor bunuri); daca este cazul, si raportul de evaluare a bunurilor intocmit de persoanele autorizate in conditiile legii. Raportul de evaluare este obligatoriu in cazul SRL cu asociat unic.

Declaratiile date pe propria raspundere de catre persoanele care, potrivit legii, au aceasta obligatie, pot fi facute in forma autentica de notarul public, in forma atestata de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, modificata, sau cu darea de data certa prin serviciile de asistenta din cadrul ORC.

Specimenele de semnatura ale reprezentantilor societatii se depun la oficiul registrului comertului odata cu cererea de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv si pot fi date in forma autentica la notarul public, in fata judecatorului delegat, a directorului ORC sau a inlocuitorului acestuia care va certifica semnatura.

Reconstituire acte de identitate pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate

Nu este neobisnuita situatia in care cetateni romani care au emigrat in trecut in strainatate sa nu mai fie in posesia actelor de identitate pe care le-au avut ca cetateni romani. Desi nu au renuntat sau nu le-a fost retrasa cetatenia romana, dobandirea cetateniei tarii de adoptie a facut sa dispara interesul pentru conservarea actelor de identitate romanesti.

Datorita interesului crescut pentru Romania pentru investitii si afaceri sunt destui cetateni romani care in trecut au emigrat si care acum sunt interesati sa revina in Romania fie si pentru perioade scurte de timp. Conditii in care este folositor sa se foloseasca de calitatea de cetatean roman.

Consideratiile de mai jus se refera doar la acele persoane care nu au pierdut cetatenia romana, pentru care singura problema este cea de reconstituire a actelor de identitate.

In foarte multe cazuri nu mai este disponibil nici certificatul de nastere. Demersurile de reconstiture a actelor de identitate trebuie pornite cu obtinerea certificatului de nastere (duplicat). Aceata se elibereaza de serviciile de stare civila care functioneaza pe langa autoritatile de locale (Primarii). In principiu o cerere, plata taxelor, dovada anuntului intr-un ziar de circulatie privind pierderea si copia actului de identitate actual (pasaport) sunt suficiente pentru eliberarea acestui duplicat. Competente sunt Primariile de la locul nasterii.

O procura autentica data la oficiile consulare din tara in care acum cetateanul respectiv isi are domiciliul ar trebui sa fie suficienta pentru a imputernici o alta persoana sa se ocupe de demersurile necesare pentru obtinerea duplicatului. Procedura concreta poate varia in unele amanunte, autoritatile locale stabilind anumite practice valabile doar in circumscriptiile lor, dar in general nu se inregistreaza dificultati in eliberarea acestui duplicat.

Dupa obtinerea duplicatului certificatului de nastere se poate trece la obtinerea cartii de identitate.   Obtinerea cartii de identitate se face potrivit dispozitiilor Ordonantei 97/2005.

Actele necesare sunt:

• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• certificatul de nastere al solicitantului si ale copiilor cu varsta mai mica de 14 ani;
• documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu;
• timbru fiscal
• chitanta reprezentand contravaloarea cartii de identitate,
• un document oficial cu fotografie de data recenta, pentru certificarea identitatii;

Valorile taxelor trebuie verificate la autoritatile emitente pentru a fi actuale.

Cetatenii romani aflati in strainatate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate impreuna cu documentele prevazute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei din statul respectiv.

Ordonanta nu este explicita unde ar putea sa faca un cetatean roman cu domiciliul in strainatate cererea de obtinerea a actului de identitate in Romania.

Din art.2 alin 3 al Ordonantei 97/2005 reiese totusi ca aceasta cerere se depune la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor in raza caruia persoana respectiva a avut ultimul domiciliu in Romania sau daca este cazul la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor in raza caruia persoana respectiva are declarata resedinta in Romania.

Noua procedura de inregistrare si autorizare a PFA, a intreprinderilor individuale si familiale

Avocatnet.ro

OUG nr. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale si familiale, prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale.

Guvernul a justificat noile reglementari prin faptul ca “Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent a condus la disfunctionalitati in activitatea de autorizare, prevederile sale fiind interpretate in mod diferit de autoritatile publice locale desemnate cu aplicarea lor, pasii care trebuie parcursi de catre solicitanti diferind de la o primarie la alta. “

Pana la aparitia OUG nr. 44/2008, inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea pe baza autorizatiei emise de primaria competenta.

OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 328 din 25 aprilie 2008.

OUG nr. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. In plus, OUG nr. 44/2008  nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii.

Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) a publicat deja lista documentelor pe care trebuie sa le depuna PFA, intreprinderile individuale si familiale la oficiile registrului comertului (ORC). Cererile de inregistrare vor fi solutionate de catre directorii ORC de pe langa tribunale.

Documentatia pentru PFA

Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii a persoanelor fizice autorizate sunt urmatoarele :

1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180);
2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original);
3. Carte de identitate sau pasaport (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul);
4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata);
5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de  Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);
6. Specimenul de semnatura al persoanei fizice autorizate (original);
7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz).
8. Daca este cazul:
- precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al persoanei fizice autorizate (declaratie, etc.);
- documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere);
- documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf);
- documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf);
9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf).
10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.

Documentatia pentru intreprinderi individuale

Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii intreprinzatorilor persoane fizice titulari ai intreprinderilor individuale sunt urmatoarele:
1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180);
2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original);
3. Carte de identitate sau pasaport titulari intreprindere individuala (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul);
4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata);
5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de  Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);
6. Specimenul de semnatura al intreprinzatorului persoana fizica titulara a intreprinderii individuale (original);
7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz).
8. Daca este cazul:
- precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii individuale (declaratie, etc.);
- documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere);
- documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf);
- documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf);
9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf).
10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.

Documentatia pentru intreprinderi familiale

Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea intreprinderilor familiale:
1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180);
2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original);
3. Carte de identitate sau pasaport al fiecarui membru (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul);
4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata);
5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de  Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);
6. Specimenul de semnatura al reprezentantului intreprinderii familiale (original);
7. Declaratia-tip pe propria raspundere a reprezentantului care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2,
dupa caz);
8. Acordul de constituire incheiat de membrii familiei (original);
9. Procura speciala pentru reprezentantul intreprinderii familiale desemnat prin acordul de constituire (inscris sub semnatura privata);
10. Daca este cazul:
- precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii familiale (declaratie, etc.);
- documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (acordul de constituire sau actul aditional la acesta);
- documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf);
- documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf);
11. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf).
12. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.

Surse:

- OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale;
- Oficiul National al Registrului Comertului.

Idei preconcepute despre alimente

www.timpultau.ro

Miturile si prejudecatile despre mancare sunt vechi de cand lumea. Si nu e usor sa discerni ce e adevarat de ceea ce e fals. De aceea, am cautat parerea nutritionistilor si iata care este adevarul in legatura cu cele mai comune mituri din bucatarie.

Lamaia e cea mai buna sursa de vitamina C
E adevarat ca lamaile contin multa vitamina C, dar sunt alte fructe si legume care o furnizeaza in cantitati mult mai mari: kiwi, varza, conopida, afinele, broccoli, gogosarii.

Morcovii fac bine la vedere
E adevarat ca morcovii contin betacaroten, care e metabolizat in vitamina A. De obicei, organismul isi ia insa cantitatea de vitamina A necesara vederii din alimente de origine animala.

Ciupercile devin toxice daca sunt reincalzite
Este o prejudecata mostenita din vremurile cand nu se inventase frigiderul. Motivul: ciupercile se strica mai usor decat alte alimente, deci nu puteau fi pastrate pana a doua zi.

Salata verde este foarte sanataoasa
Gresit. Salata este alcatuita in proportie de 95% din apa, nu are vitamine decat in cantitati mici, in schimb contine 250 mg nitrati la suta de grame. Iar nitratii sunt daunatori pentru sanatate.

Laptele intareste oasele
Osteoporoza e cauzata de lipsa de calciu, iar laptele si produsele lactate contin calciu, dar teoria potrivit careia daca bei mult lapte sau mananci lactate nu vei avea probleme cu oasele nu e adevarata. Substantele necesare sistemului osos se asimileaza mult mai bine din fructe si legume.

Perele sunt foarte sanatoase
Expertii in nutritie considera ca alte fructe sunt mult mai sanatoase. Asta pentru ca perele contin foarte putine vitamine si deloc minerale. De aceea, au efect benefic numai asupra digestiei.

Spanacul e cea mai buna sursa de fier
Spanacul e format in proportie de 90% din apa, iar continutul de fier este de numai 35 mg la suta de grame. In plus, spanacul mai contine si acid oxalic, care leaga fierul, impiedicand organismul sa-l asimileze.

Mere in loc de pasta de dinti
Se spune ca un mar dupa masa curata dintii si are efectul unui periaj. Stomatologii nu sunt insa de aceeasi parere. Acesta pentru ca multe sortimente de mar contin cantitati mari de zahar, care dauneaza dintilor.

Mierea te ajuta sa reduci caloriile
Multi o recomanda ca alternative la zahar in timpul dietelor. Cu toate acestea diferenta de calorii este insignifianta: in timp ce 100 gr zahar contin 400 calorii, 100 gr miere au325.

Untul are mai multe calorii decat margarina
Nu este adevarat. Alege una sau alta dupa gustul pe care il preferi pentru ca numarul de calorii este cam acelasi si continutul de grasimi este identic. Daca tii dieta, evita-le pe amandoua.

Branza si cascavalul ingrasa
Este exact pe dos. Unele studii au aratat ca un acid continut in branza impiedica formarea depunerilor de grasime in organism. In plus, ajuta la formarea de masa musculara si are efecte bune in combaterea cancerului.

Ciocolata nu e sanatoasa
E adevrat ca ciocolata contine multe calorii si grasimi, dar, daca e consumata in cantitati moderate (pana la o jumatate de tableta pe zi) nu afecteaza colesterolul. In plus, contine substante care au efect de detoxifiere si previn infundarea arterelor.

Friptura trebuie evitata in cura de slabire
Nutritionistii explica ca, in zilele noastre, carnea, in special cea de vita, contine mai putine grasimi decat in trecut. Singurele lucruri pe care trebuie sa le evitit sunt gulerele de grasime.

Nucile ingrasa si nu sunt sanatoase
Consumate in cantitati moderate, nucile nu iti afecteaza silueta. In plus, contin substante care maresc rezistenta la stres a organismului si, potrivit unelor studii, chiar reduc riscul de infarct miocardic.

Berea are multe calorii
Berea ingrasa, dar nu din cauza continutului mare de calorii. Vinul alb, de pilda, are mai multe calorii (284 calorii/0,5 l in timp ce Berea blonda are doar 218). De vina sunt fitoestrogenii continuti de hamei. Acestia favorizeaza depunerea grasimilor in tesuturi, in special pe burta.

Alcoolul te incalzeste
Imediat dupa ce il consumi, ai aceasta senzatie pentru ca organismul transforma alcoolul in caldura. Numai ca ea e eliminata prin piele, iar imediat dupa aceea iti este mai frig.

Cafeaua combate mahmureala
Cofeina invioreaza si te ajuta sa te concentrezi mai bine, dar nu are niciun efect asupra enzimelor care metabolizeaza alcoolul in organism.

Locuri de vizitat in vacanta – cele mai cele muzee

www.timpultau.ro

O lista cu muzee mai putin celebre insa demne de vizitat prin simplul motiv ca sunt cele mai din diferite puncte de vedere.

Prima expozitie universala si-a deschis portile la Londra in 1856.

Primul muzeu al painii din lume se afla in orasul Ulm. Aici sunt expuse toate utilajele folosite la prepararea painii, incepand cu epoca de piatra si pana in zilele noastre.

Primul muzeu al cafelei din lume se gaseste la Milano.

Primul muzeu din lume destinat exclusix spaghetelor se afla in oraselul Impera din Italia. Aici sunt expuse cateva mii de sortimente, tipuri, varietati si preparate din productia proprie si internationala de spaghete, cu indicatia modului de preparare dar mai ales de consum.

Cel mai original muzeu al vinului se afla la Ialta. Aici sunt expuse peste 50.000 de sticle de vin. Printre cele mai interesante se numara o sticla de vin din 1775.

Cel mai vechi muzeu din lume se afla in orasul Nara din Japonia. A fost infiintat in anul 756 si cuprinde exponate unice de pictura, sculptura, arta aplicata, medicamente, alimente.

Cel mai vechi muzeu din Europa este Ashmolean din Oxford, Anglia care functioneaza din 1679.

Cel mai mare muzeu al preistoriei omenirii s-a infiintat in anul 1978 la Nairobi si cuprinde o importanta colectie africana de fosile privind originea omului, descoperite in valea Olduvai din Kenya.

Cel mai original muzeu de arta din lume are o forma paralelipipedica cu o lungime de 50 metri, o latime de 30 metri si o inaltime de 12 metri, fiind suspendat in aer pe niste grinzi puternice, sprijinite de 4 coloane gigantice inalte de 20,4 metri. Muzeul care planeaza in aer se afla la Sao Paolo.

Cele mai mari muzee de arta ale lumii sunt: Ermitajul din Leningrad, British Museum din Londra, Muzeul Vaticanului, Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Metropolitan din New York.

Cel mai frecventat muzeu din lume este Muzeul de arta Metropolitan din New York infiintat in 1870.

Cel mai mare muzeu de instrumente muzicale, care numara peste 4000 de exponate, se afla in Leipzig. Printre celebri artisti care au folosit aceste instrumente figureaza Richard Wagner, Robert Shumann, Bach.

Cel mai mare si bogat inzestrat muzeu al cinematografului functioneaza la Paris. In cele peste 60 de sali sunt expuse piese foarte diferite, de la umbrele chinezesti ce au apartinut preistoriei cinematografiei si de la primele aparate optice, la decoruri, costume si afise de film, parcurgand intreaga lui istorie, cu toate galeria de vedete si mari regizori.

Cel mai mare muzeu de sculptura din lume Hakone Art Museum se afla in apropiere de Tokyo.

Cel mai interesant muzeu din lume, Muzeul nisipurilor se afla intr-un mic orasel Bercales din Pirineii Orientali.

Cel mai mare muzeu de calesti, trasuri si alte vehicule de lux este Museo Nacional dos Coches (Muzeul calestilor). A fost infiintat in anul 1905 si functioneaza in cladirea faimoasei scoli regale portugheze de calarie (Picaderio Regal) din Lisabona.

Cel mai mare si mai ingenios muzeu european de automobile, motoare si prototipuri a fost organizat si se afla la Rochetaille Sur Saine din Franta si este gazduit intr-un vechi castel medieval care dispune de un parc imens. Acolo sunt expuse si grupate in ordine cronologica o multime de piese rare de masini si motoare de mare valoare din istoria constructiei de masini.

Cel mai neobisnuit muzeu se afla in provincia spaniola La Moncha, in localitatea Toboso, in care a trait Dulcineea, faimoasa si fermecatoarea iubita a lui Don Quijote. Este unicul muzeu al dragostei din lume unde se gasesc printre exponate si retete medievale de elixire ale dragostei, mostre de ierburi din care se preparau bauturi afrodisiace.

Cel mai original muzeu al pantalonilor se afla la Londra. El poseda pantaloni care au apartinut unor celebritati din istoria lumii, printre care cei ai lui Ludovic al XIV-lea, Beethoven, Kant.

Cel mai original muzeu al jucariilor a fost infiintat in anul 1970 in Viena si contine aproape 30.000 de jucarii provenind din colectia particulara a artistei decoratoare Gabriela Falk Stall,

Cata dragoste si cat profit se afla in spatele unui contract prenuptial

www.timpultau.ro

Cu toate ca la noi nu exista inca, termenul de contract prenuptial ne este foarte cunoscut pentru ca l-am auzit de atatea ori in filme. Aceste contracte stipuleaza foarte clar ce se va intampla din punct de vedere financiar, si nu numai, daca casatoria se va termina cu un divort. Putin cam cinic sa iti incepi mariajul printr-un contract prenuptial, dovedind astfel ca nici macar sotii nu dau prea multe sanse viitoarei casnicii si vor sa-si ia masuri de precautie.

Insa sunt foarte binevenite in cazul in care unul dintre soti detine o avere frumusica si nu este prea sigur ca partenerul lor nu ii ia pentru bani in loc de dragoste. Daca la origini este o idee buna, unele contracte prenuptiale au ajuns sa fie monument de absurditate. Chicago-Sun Times da cateva exemple in acest sens: dreptul de a cere partenerului de a face teste antidrog. 100.000 de dolari pentru fiecare data cand partenerul inseala si este prins. Penalitati financiare daca sotul se uita la mai mult de un meci de fotbal pe perioada campionatului. Penalitati daca sotul refuza sa se duca in vacanta cu soacra.

Este clar ca nu la asemenea cereri s-au gandit cei care au pus bazele contractului prenuptial. Si cand vine vorba de vedete, iata ce castiga acestea dintr-un astfel de contract.

Liz Taylor si Larry Fortensky
In timp ce majoritatea contractelor prenuptiale stabilesc ce se intampla cu averile cand totul se sfarseste, Larry Fortensky a gasit un mod in care sa profite, literalmente, de casatoria sa. Conform termenilor din contractul cu Liz Taylor, Fortensky devine indreptatit la 1 milion de dolari dupa cinci ani de casnicie. Asta pentru ca Liz sa-l tina aproape, stiind ca sotul sau mai fusese casatorit de trei ori.

Tom Cruise si Katie Holmes
Se pare ca actrita Katie Holmes a gasit o cale sa-l tina langa ea pe mult ravnitul Tom Cruise. In contractul lor prenuptial scrie ca pentru fiecare an de casnicie, Holmes incaseaza 3 milioane de dolari. Daca insa casnicia trece de 11 ani, contractul devine nul iar in caz de divort dupa acesti ani, Holmes se alege cu jumatate din averea lui Cruise. Sa vedem acum ce planuri de viitor isi va face Cruise: banii – fata – sau banii.

Catherine Zeta-Jones si Michael Douglas
De data acesata lui Michael Douglas se pare ca ii era frica sa nu o piarda pe Catherine Zeta-Jones. Aceasta primeste 2.8 milioane de dolari pentru fiecare an de casnicie. Iata ce declara Zeta-Jones cand a fost intrebata despre aceasta intelegere: “Cred ca ideea de contract prenuptial este geniala. Cel putin de mine s-a avut foarte multa grija”.

Keith Urban si Nicole Kidman
Urban castiga circa 640.000 de dolari pentru fiecare an cat ramane cu Kidman. Daca insa Urban, fost dependent de cocaina, este prins ca ia din nou droguri, nu primeste un cent din averea lui Kidman estimata la circa 150 milioane de dolari. De asemenea, mai scrie in contract ca ambii parteneri au drept la custodie comuna. Lucru bun din moment ce Nicole Kidman a anuntat ca este insarcinata.

Brad Pitt si Angelina Jolie
Daca Pitt nu a vrut sa incheie niciun contract prenuptial cu Jennifer Anniston, se pare ca a considerat necesar sa o faca in cazul lui Angelina Jolie. Conform contractului, Angelina primeste custodia copiilor in caz de divort. Nu se stie nimic despre latura materiala a contractului, insa cu siguranta ca Pitt si-a pus la adapost averea de 100 milioane de dolari.

Contract Individual de Munca -Efectele clauzei de neconcurenta

Potrivit dispozitiilor art. 20 si urmatoarele din Codul muncii, clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze in interesul propriu sau al unui tert o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau, iar pe angajator ii obliga sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara.

Nerespectarea clauzei atrage restituirea indemnizatiei si dupa caz plata daunelor-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

(Curtea de Apel Cluj Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 973/R din 18 aprilie 2006)

Prin sentinta civila nr. 1.387 din 25.11.2005, Tribunalul Cluj a admis actiunea formulata de reclamanta S.C. „R.” S.R.L. CLUJ-NAPOCA si a obligat-o pe parata M.M.A. sa plateasca suma de 569,19 lei RON reprezentand prejudiciul creat prin nerespectarea clauzei de neconcurenta si la plata sumei de 3.450,8 lei RON reprezentand daune interese si suma de 300 lei RON cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca parata a fost angajata reclamantei in perioada noiembrie 2002-martie 2005, avand incheiat contractul individual de munca, in functia de reprezentant vanzari si apoi sef magazin.

In conformitate cu actul aditional la contractul individual de munca al paratei, incepand cu data de 01.12.2004 se completeaza contractul paratei cu mai multe clauze, printre care clauza de neconcurenta, clauza referitoare la formarea profesionala si clauza de confidentialitate.

La pct. 8.1.2 se mentioneaza ca dupa incetarea contractului de munca al salariatului, acestuia ii este interzis sa presteze orice activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, pe o perioada de 6 luni pentru functiile de executie si de 2 ani pentru functiile de conducere.

La pct. 8.1.5 se arata ca sanctiunea pentru nerespectarea clauzei consta in restituirea sporului de 25 % din salariul de baza, la care se adauga viramentele aferente si daune interese in cuantum de 1.000 euro.

Instanta a mai retinut ca la data incheierii actului aditional, 19.01.2005, in art. 21 din Codul muncii nu era prevazuta modificarea survenita prin O.U.G. nr. 65/29.06.2005 publicata in Monitorul Oficial nr. 576/5.07.2005 referitoare la indemnizatia de neconcurenta loiala, iar prevederile actului aditional sunt completari la contractul individual de munca la care a achiesat si parata prin semnarea actului.

Mai mult chiar, respectiva suma este si motivata pe cheltuielile pe care le face angajatorul atat pentru pregatirea profesionala a angajatilor, pentru gasirea si pregatirea unui inlocuitor al angajatului in cazul in care acesta paraseste societatea, dar si pentru pierderile in vanzari si in imagine.

S-a mai retinut de catre instanta de fond ca parata a recunoscut faptul ca s-a angajat la o societate concurenta si ca a incalcat clauza prevederile la pct. 8.1.1-8.1.5 din actul aditional la contractul individual de munca.

Avand in vedere prevederile art. 164 teza 1 care stipuleaza ca „nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege” completate de cele ale tezei 2 care expliciteaza:„retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.”

Titlul executoriu este doar hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila, apoi fiind aplicabila procedura prevazuta de art. 273 tezele 1 si 2 si de art. 275, intimata a procedat corect pentru a-si recupera prejudiciul.

Avand in vedere prevederile art. 164 Codul muncii, ale pct. 8.1.1 – 8.1.5 actul aditional la contractul individual de munca si aspectele retinute instanta a admis actiunea formulata de reclamanta si a obligat parata sa achite suma de 569,19 RON, reprezentand prejudiciu creat prin nerespectarea clauzei de neconcurenta si suma de 3.450,8 RON reprezentand daunele interese pentru nerespectarea clauzei de neconcurenta in baza actului aditional la contractul individual de munca al paratei.

Impotriva sentintei parata a declarat, in termen recurs, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie. Considera ca angajarea sa la o societate de acelasi profil cu cel al reclamantei nu constituie o incalcare a clauzei de neconcurenta, ci de fapt si-a exercitat dreptul la munca in specializarea pe care o detine. Critica clauzele actului aditional la contractul individual de munca sustinand ca acestea au fost formulate cu reacredinta si intr-un mod in care a fost incalcat flagrant dreptul la munca in sensul ca i se interzice exercitarea specializarii pe care o are, neputandu-se incadra la nici o societate cu acelasi profil din tara.

Pentru considerentele aratate, solicita admiterea recursului si modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantei.

Prin intampinarea de la dosar reclamanta solicita respingerea recursului paratei sustinand ca sentinta este legala si temeinica.
Analizand sentinta prin prisma motivelor de recurs invocate de parata, Curtea retine urmatoarele: Potrivit dispozitiilor art. 20 si urm. Codul muncii, clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze in interesul sau propriu sau al unui tert o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa-i plateasca salariatului o indemnizatie lunara.
In cazul din speta, contrar tuturor criticilor aduse de parata sentintei, clauza de concurenta inserata in actul aditional al contractului individual de munca incheiat intre parti, respecta toate conditiile legale, astfel ca sub acest aspect sentinta trebuie privita ca legala si temeinica.

De altfel, chiar prin recursul formulat parata recunoaste ca s-a incadrat la o societate concurenta societatii reclamante, astfel ca sub acest aspect clauza de neconcurenta isi produce efectele in sensul art. 24 Codul muncii care prevede ca in cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta, salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si dupa caz, la daunele interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatului.

Asa fiind, fata de cele mai sus retinute, constatand ca sub aspectul tuturor criticilor ce i-au fost aduse, sentinta atacata este legala si temeinica, vazand si dispozitiile art. 299 si art. 312 C.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul paratei. (Judecator Adrian Repede)

Revista de Dreptul Munci si Dreptul Securitatii Sociale