Avocatii scapa de timbrul de pledoarie

Propunerea Baroului Suceava, de instituire a timbrului de pledoarie, nu a mai fost inclusa in sedinta Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania ( UNBR), din 18-19 iunie.

Baroul Suceava a propus modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea si desfasurarea profesiei de avocat, care urma sa intre in dezbaterea sedintei Consiliului UNBR din 18-19 iunie, dinaintea Congresului Avocatilor, desfasurat la Costinesti, la sfarsitul saptamanii trecute.

Proiectul de modificarea viza instituirea timbrului de pledoarie pentru avocati. Insa, propunerea Baroului Suceava nu a mai fost dezbatuta in cadrul sedintei Consiliului UNBR, pentru ca nu a trecut de evaluarile Comisiei permanente, conform declaratiilor presedintelui UNBR, Gheorghe Florea.

Potrivit proiectului de modificare, UNBR trebuia sa emita timbre de pledoarii de 10, 20, 30, 40 si 50 lei care se distribuiau prin intermediul barourilor avocatilor si se anulau in mod obligatoriu de instantele judecatoresti cu ocazia introducerii cererilor sau la primul termen de judecata cu ocazia pledarii actiunilor, apelurilor, recursurilor si a altor cereri.

Timbrele de pledoarii urmau sa se aplice astfel:

a) la procesele penale: un timbru de 10 lei la Judecatorie, un timbru de 20 lei la Tribunal, 30 lei la Curtile de Apel si 50 lei la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Se excepteaza cazurile in care asistenta juridica se acorda din oficiu sau gratuit.
b) la actiunile civile si comerciale al caror obiect au o valoare de pana la 100.000 RON un timbru de 30 lei, iar peste aceasta valoare un timbru de 50 lei, in prima instanta.
In caile de atac un timbru de 20 lei cand valoarea obiectului litigiului este de pana la 100.000 lei RON si un timbru de 40 lei cand valoarea este superioara.
c) la orice alte cereri un timbru de 20 lei.
d) actele juridice redactate de avocati se vor timbra cu un timbru de 30 lei

Totodata, proiectul prevedea faptul ca “magistratii nu vor da cuvantul avocatilor in instanta daca nu este indeplinita obligatia de depunere spre anulare a timbrelor de pledoarii.”

Nerespectarea obligatiei de aplicare a timbrelor de pledoarii atragea si sanctiunea interdictiei de a profesa pe timp de doua luni la prima abatere si de 6 luni,  in caz de recidiva. Actiunea disciplinara era deschisa de decan din oficiu sau in urma unei reclamatii.

Sumele incasate din vanzarea timbrului aplicat cererilor si actelor juridice indeplinite de avocati ar fi fost orientate catre bugetul Casei de Asigurari a Avocatilor, cu exceptia unei cote de 10%, care revenea fiecarui barou, din vanzarea timbrului.

Avocatii ar putea plati timbru de pledoarie

Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR)va dezbate, in cadrul sedintei din 18-19 iunie, un proiect de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea si desfasurarea profesiei de avocat. Propunerile se refera, printre altele, la instituirea timbrului de pledoarie, la noi prevederi referitoare la avocatii stagiari, mandatul Decanilor si la adunarile generale elective ale Barourilor.

Instituirea timbrului de pledoarie

Conform proiectului de modificare, UNBR va emite timbre de pledoarii de 10, 20, 30, 40 si 50 lei care se vor distribui prin barouri avocatilor si se vor anula in mod obligatoriu de instantele judecatoresti cu ocazia introducerii cererilor sau la primul termen de judecata cu ocazia pledarii actiunilor, apelurilor, recursurilor si a altor cereri.

Timbrele de pledoarii se vor aplica astfel:
a) la procesele penale: un timbru de 10 lei la Judecatorie, un timbru de 20 lei la Tribunal, 30 lei la Curtile de Apel si 50 lei la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Se excepteaza cazurile in care asistenta juridica se acorda din oficiu sau gratuit.
b) la actiunile civile si comerciale al caror obiect au o valoare de pana la 100.000 RON un timbru de 30 lei, iar peste aceasta valoare un timbru de 50 lei, in prima instanta.
In caile de atac un timbru de 20 lei cand valoarea obiectului litigiului este de pana la 100.000 lei RON si un timbru de 40 lei cand valoarea este superioara.
c) la orice alte cereri un timbru de 20 lei.
d) actele juridice redactate de avocati se vor timbra cu un timbru de 30 lei

Totodata, proiectul prevede faptul ca magistratii nu vor da cuvantul avocatilor in instanta daca nu este indeplinita obligatia de depunere spre anulare a timbrelor de pledoarii.

Nerespectarea obligatiei de aplicare a timbrelor de pledoarii va atrage si sanctiunea interdictiei de a profesa pe timp de doua luni la prima abatere si de 6 luni in caz de recidiva.Actiunea disciplinara va fi deschisa de decan din oficiu sau in urma unei reclamatii.

Sumele incasate din vanzarea timbrului aplicat cererilor si actelor juridice indeplinite de avocati vor fi orientate catre bugetul Casei de Asigurari a Avocatilor, cu exceptia unei cote de 10% ce revine fiecarui barou din vanzarea timbrului.

Master in timpul stagiului

O alta propunere de modificare se refera la avocatii stagiari, care vor avea posibilitatea sa urmeze cursuri de masterat in perioada stagiului. Aceste cursuri ar urma sa fie luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiate in conditiile prevazute de Statutul profesiei.

Legea 51/1995 prevede ca, la inceputul exercitarii profesiei, avocatul sa efectueze in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani. In acest timp va detine calitatea de avocat stagiar. Dupa efectuarea stagiului, avocatul va putea sustine examenul de definitivare.

Decan al Baroului , cu mandat de 2 ani

Consiliul UNBR va dezbate si posibilitatea modificarii Legii 51/1995 in vederea reducerii mandatului de decan la jumatate, si anume, de la 4 ani la 2 ani. De asemenea, acesta ar putea avea dreptul la un al doilea mandat, dar sa nu fie consecutiv primului mandat de Decan.

In prezent, se prevede ca Decanul Baroului sa fie ales pentru un mandat de 4 ani, iar acesta poate fi reales o singura data.

Totusi, in schimbarile prevazute la articolul 50 din Legea 51/2005, cu modificarile ulterioare, se mentine necesitatea intrunirii a 8 ani de vechime in profesie pentru cei care isi manifesta dorinta de a candida pentru aceasta functie.

Totodata, decanul va avea  dreptul la o indemnizatie egala cu cel putin media lunara a veniturilor din profesie realizate in anul precedent alegerii si va fi trecut pe lista avocatilor incompatibili cu dreptui de exercitare a profesiei, mai prevede proiectul de modificare a legii.

Modificari privind cvorumul Adunarilor generala elective

Pe de alta parte, se ia in considerarea si modul de organizare a Adunarilor generale pentru alegerea organelor de conducere ale Barourilor.  Articolul 52 din Legea nr. 51/1995 prevede ca Adunarea generala electiva este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.

Proiectul de modificare a Legii ar face ca adunarile generale care au ca obiect organizarea alegerilor in cadrul Barourilor cu mai mult de 500 de membri, sa necesite prezenta majoritatii membrilor, la o prima convocare. In cazul unei a a doua convocari, ar fi necesara prezenta a cel putin o treime din numarul total al membrilor.

Totodata, conform proiectului de modificare, participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se va putea face personal sau prin reprezentant – elector.

Acest reprezentant trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in Statutul profesiei de avocat. In acest proiect este specificat si numarul de avocati care isi pot delega votui unui reprezentant–elector: maximum 5 avocati, iar in cazul Baroului Bucuresti, reprezentantul poate exprima in afara propriului vot, si votul a cel mult 10 avocati reprezentati.

Conform proiectului, la stabilirea cvorumului adunarilor generale se vor avea in vedere si mandatele de reprezentare, in conditiile prevazute de Statutul profesiei.

Ordin de restrictie, in cazul violentei in familie

Senatul a adoptat, miercuri, un proiect de lege care introduce ordinul de restrictie printre mijloacele dreptului penal, in cazurile de violenta in familie. Acesta va fi transmis Camerei deputatilor spre dezbatere, in calitate de for decizional.

Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, prin care se introduce ordinul de restrictie printre mijloacele dreptului penal, in cazurile de violenta in familie, a primit vot favorabil, miercuri, in plenul Senatului.

Introducrerea ordinului de restrictie a fost motivata de catre initiatorii proiectului de lege prin faptul ca “desi Codul penal prevede la art. 118^1 masura de siguranta a interzicerii de a reveni in locuinta familiei pe o perioada de pana la 2 ani, aceasta se poate lua numai in urma condamnarii agresorului la o pedepsa privativa de libertate de cel putin un an si daca acesta constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei”.

“Insa, pana la pronuntarea condamnarii agresorului, nu exista nicio alta masura de protectie de care sa poata beneficia victima”, se arata in expunerea de motive la proiectul de lege.

Interzicerea oricarui contact cu victima agresiunii

Conform proiectului de lege adoptat de Senat, ordinul de restrictie reprezinta o masura de siguranta speciala prin care instanta de judecata poate impune agresorului interzicerea oricarui contact telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod,  cu victima. Totodata, acesta poate fi obligat sa urmeze un program de consiliere psihologica si de reintegrare sociala, inclusiv prin centrele de asistenta a agresorilor familiali. In plus, proiectul mai prevede ca instanta poate lua si alte masuri pentru inlaturarea oricarui pericol iminent.

Masura ordinului de restrictie va putea fi luata la cererea victimei sau din oficiu, de catre instanta de judecata, daca exista date sau indicii ca agresorul poate savarsi o alta infractiune indreptata impotriva membrilor familiei si daca ramanarea acestuia in proximitatea victimei si a celorlalti membri ai familiei prezinta un pericol social.

Instanta va solutiona cererile in 24 de ore

In forma adoptata de Senat, proiectul de lege stabileste ca instanta va emite ortdinul de restrictie “in regim de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de 24 de ore de la primirea cererii.” Ordinul se va dispune cu titlul provizoriu, pana la data ramanerii definitive si irevocabile a unei condamnari pentru o infractiune privind violenta in familie.

In plus, proiectul prevede ca instituirea ordinului de restrictie poate fi dispusa de catre instanta, chiar daca agresorul este titular al dreptului de proprietate.

Protectia victimelor prin mijloace de drept civil

Proiectul de lege introduce, totodata, o noua sectiune, in cadrul Legii nr. 217/2003, care vizeaza protectia victimelor violentei in familie prin mijloace civile.

Astfel, victima va avea dreptul sa se adreseze instantei judecatoresti pentru a obtine un ordin de protectie cu caracter provizoriu. Instanta va putea sa decida evacuarea agresorului si luarea unor masuri temporare cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere si la prestatiile sociale.

Cererile vor fi scutite de taxa de timbru, iar victima va beneficia de asistenta juridica gratuita. Acestea se vor judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor. Instanta va fi obligata sa se pronunte in cel mult 3 zile de la primirea cererii.

Proiectul de lege va fi trimis la Camera Deputatilor, spre dezbatere, in calitate de for decizional.
_______________