Avans de 5% din credit si dobanda mica pentru Prima casa

Guvernul a decis extinderea obiectului de activitate al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri cu atributii de acordare de garantii pentru programul guvernamental „Prima casa”, destinat persoanelor care nu au o locuinta in proprietate, a anuntat primul-ministru Emil Boc, la finalul sedintei de Guvern de miercuri. Premierul a precizat, de asemenea, ca in cursul zilei de astazi vor avea loc discutii intre reprezentanti ai Guvernului si cei ai mediului bancar cu privire la acest Program. „Vom porni de la doua conditii minimale: avans 5% din credit si dobanda mica, astfel incat toti cei care astazi sunt in situatia de a nu putea avea o locuinta in proprietate, sa poata avea acces la Programul “Prima casa “, a afirmat seful Executivului, mentionand ca dupa intrevederea cu reprezentantii bancilor, va putea fi stabilit graficul de derulare al acestui program. Premierul Emil Boc a amintit ca statul va garanta, prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, credite de pana la 60.000 de euro pentru persoanele care doresc sa-si cumpere o locuinta. „Pe baza mecanismului Fondului de Garantare pot fi practic garantate in Romania, prin acest program, locuinte in valoare de 1 miliard de euro”, a mentionat premierul. “Am adoptat o ordonanta de urgenta prin care am facut posibil ca Fondul de Garantare a Creditelor sa poate fi implicat in programul “Prima Casa”. Astfel, prin ordonanta de urgenta pe care am adoptat-o am extins obiectul de activitate al Fondului National de Garantare a Creditelor dand posibilitatea acestuia sa garanteze si creditele care vor fi acordate in cadrul programului “Prima casa”, program destinat acelora care astazi nu au o locuinta in proprietate”, a adaugat premierul Emil Boc la finalul sedintei de Guvern.

Concurenta neloiala

Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea „slaba” pentru a-i ti

Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea „slaba” pentru a-i tine in frau pe diversionisti

Prin definitie, „concurenta neloiala consta in orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii (art. 2 din Legea nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale, completata si modificata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001). Prin urmare, avem de-a face cu o definitie care permite o apreciere extrem de larga a faptelor de concurenta neloiala. Art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991 definesc principalele acte de concurenta neloiala de natura penala si contraventionala, insa aceasta lista nu este si nu poate fi exhaustiva in privinta practicilor anticoncurentiale. Dupa cum remarca expertii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, exista intotdeauna acte noi de concurenta neloiala, de vreme ce, in aparenta, nu exista nici un fel de limite ale inventivitatii in domeniul concurentei. Orice incercare de a cuprinde toate actele de concurenta prezente si viitoare intr-o definitie cuprinzatoare – care, in acelasi timp, prezinta toate comportamentele interzise si este destul de flexibila pentru a se adapta noilor practici comerciale – a esuat păna in prezent.

Actele parazitare (free riding)
Asa-numita concurenta parazitara, concept larg vehiculat in lumea occidentala (sub terminologia free riding sau parasitisme), inseamna ca un agent al pietei traieste ca un parazit, pe seama muncii altora, tragand foloase din eforturile si reputatia celorlalti. In alte tari, astfel de practici au fost recunoscute pe cale legislativa drept acte specifice de concurenta neloiala, primind incadrari specifice. In Romănia, Legea privind combaterea concurentei neloiale nu prevede incadrari penale si nici macar contraventionale pentru astfel de manifestari. Ramane doar raspunderea civila. Dar pentru asta este necesara o actiune in justitie, demarata de partea lezata, ceea ce inseamna o mare intarziere pentru luarea unor masuri impotriva faptelor anticoncurentiale.
Aceste practici se regasesc pe piata sub cele mai diverse forme, cum ar fi imitarea parazitara a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau marci de prestigiu. Anumite actiuni vizeaza transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci asupra propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizeaza, in contextul comercializarii si al publicitatii produselor lor, expresii ca: „gen”, „de tipul”, „ca si produsul X”, „mod”, „stil”, „marca”, „gust”, „dupa reteta” sau alte mentiuni asemanatoare. Cu alte cuvinte, incearca sa atraga asupra produselor lor avantajele garantiilor de calitate conferite de marci consacrate. O serie de legi speciale aparute recent, cum ar fi H.G. 106/7.02.2002, privind etichetarea alimentelor, art. 6, alin. 4 din Anexa nr. 1, interzic expres utilizarea unor astfel de termeni. Aceste restrictii isi au originea tocmai in ideea de a reprima manifestarile neloiale ale concurentei care, folosind o astfel de publicitate si practicănd, eventual, preturi mai scazute, poate deturna o parte din clientela celor care, prin eforturile lor, au consacrat marcile respective.

Deturnarea clientelei
Un caz anticoncurential frecvent este inregistrarea unui nume de domeniu identic cu un semn distinctiv care deja exista, in scopul de a crea confuzie in randul consumatorilor si de a acapara clientela concurentilor. Dupa nenumaratele procese referitoare la domenii, transate in favoarea reclamantilor, practicile neloiale de acest gen s-au extins pe alte directii pe Internet. Mai nou, Google este in procese cu mai multe companii pentru ca a vandut cuvinte-cheie si metatag-uri constand in denumirile unor marci celebre.

Afacerea Imaje versus Wolke
este un alt caz celebru ajuns in manualele de drept. Compania Wolke, care vindea cerneala pentru imprimantele Imaje, a inregistrat drept nume de domeniu www.imaje-ink.com, care-i dirija pe internauti catre site-ul sau www.wolk-ink.de. Judecatorii au relevat riscul de confuzie pentru consumatorii cu atentie medie, tentati sa atribuie aceeasi origine pentru cerneala ca si pentru imprimante.
O alta maniera, mai ocolita, de deturnare a clientelei a fost cea folosita de France Telecom. Societatea SFR, titulara a marcii SFR, care dispunea deja de numele de domeniu www.sfr.fr, a constatat ca societatea americana W3 System Inc a depus nume de domeniu www.sfr.com, cu conexiuni pornind de pe site-ul France Telecom, concurenta SFR. Si in acest caz, deturnarea clientelei este perfect caracterizata, chiar daca a existat o companie interpusa.

Confuzie privind semnele distinctive
Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn caracteristic al societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de art. 83 din Legea nr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul infractiunii de concurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori similare este de natura a produce confuzie.
In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala care consta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, „constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei folosirea unei firme (…) marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”. Confuzia poate fi provocata nu doar de o contrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui comerciant. Aceasta imitatie poate sa fie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente caracteristice, poate crea confuzie. De exemplu, instanta franceza a considerat ca marca „La vache serieuse” produce un risc de confuzie cu bine cunoscuta marca „La vache qui rit”, intrucăt creeaza impresia unei origini comune a produselor. Un litigiu de rasunet a avut loc intre companiile France Telecom si Communication Media Services, avand ca obiect marcile „Pages Jaunes” si „Pages Soleil”. Instanta franceza a condamnat compania Communication Media Services considerănd ca utilizarea marcii „Page Soleil” este de natura sa creeze confuzie cu bine cunoscuta marca „Page Jaunes”. Conform instantei franceze, cuvăntul „soleil” duce cu găndul la culoarea galbena si comporta si similaritati auditive, avănd acelasi numar de termeni si silabe ca si culoarea galbena.
Legea incrimineaza faptele „de natura sa produca confuzie”, ceea ce inseamna ca, pentru a fi in prezenta unui act de concurenta neloiala, nu este necesar sa se fi produs deja o confuzie, ci doar sa existe un risc in acest sens. Riscul de confuzie se raporteaza la consumatorul obisnuit, cu atentie mijlocie, cu un nivel de educatie si de inteligenta mediu, comun. Totusi, daca produsul este targetat pe o categorie de consumatori initiati, specializati oarecum in utilizarea acestuia, riscul de confuzie se apreciaza in functie de acesti consumatori.

Ordonanta de Urgenta a legii 200/2008 privind cota parte de 5 %

OUG nr. 200/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 04/12/2008

In contextul in care, la nivelul Uniunii Europene, conform orientarilor recente determinate de noul cadru generat de “Strategia Lisabona” revizuita, cercetarea-dezvoltarea si inovarea sunt considerate instrumentele cheie pentru cresterea competitivitatii economice si asigurarea dezvoltarii pe termen lung, aceasta orientare predominanta reflectandu-se printr-o serie de decizii majore la nivel politic, dintre care mentionam fixarea tintei de minimum 3% din PIB cheltuieli totale pentru CD pana in anul 2010, din care minimum 2% din partea industriei, se impune adoptarea de masuri fiscale care sa sprijine activitatile in domeniul cercetarii-dezvoltarii in Romania.
In domeniul impozitarii nerezidentilor, ca masura de atragere a veniturilor pe piata bancara, s-a prevazut ca venitul din dobanda la depozitele la termen si la instrumentele de economisire realizata de persoanele fizice nerezidente sa nu reprezinte venit impozabil in Romania.
Avand in vedere ca prin modificarea Regulamentului Comisiei nr. 2.454/2007 se creeaza posibilitatea operatorilor economici din Comunitate de a obtine o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate, care permite acestora sa declare intr-un singur stat, respectiv statul de autorizare, toate importurile efectuate intr-o anumita perioada in diferite state membre, se impune modificarea prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referitoare la taxa pe valoarea adaugata si accize, pentru a se asigura in continuare incasarea acestor venituri la bugetul de stat al Romaniei, in situatia in care se depune declaratia vamala de import intr-un alt stat membru, pentru bunurile importate in Romania.
In vederea prevenirii propagarii efectelor crizei economice mondiale in Romania,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Dupa articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 191, cu urmatorul cuprins:
“Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
Art. 191. – (1) La calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual; in cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.
(2) Stimulentele fiscale pentru cercetare-dezvoltare se acorda in conditiile elaborarii de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu avizul Ministerului Economiei si Finantelor, a unei scheme de ajutor de stat avand ca obiectiv cercetarea-dezvoltarea si inovarea in conditiile indeplinirii dispozitiilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007, si de Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna in aplicarea art. 87 si 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).”
2. Articolul 47 se abroga.
3. La articolul 67, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
“(21) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (2), veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la termen si/sau instrumentele de economisire realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile.”
4. La articolul 117, dupa litera j) se introduce o noua litera, litera k), cu urmatorul cuprins:
“k) dobanda la depozitele la termen si/sau instrumentele de economisire, realizata din Romania de persoanele fizice rezidente in alte state decat cele ale Uniunii Europene, incepand cu data de 1 ianuarie 2009.”
5. La articolul 140, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 140. – (1) Cota standard este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.”
6. La articolul 140 alineatul (2), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:”.
7. La articolul 140, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21) cu urmatorul cuprins:
“(21) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. In sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.”
8. La articolul 146 alineatul (1), literele c) si d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“c) pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, altele decat cele prevazute la lit. d), sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum si documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana in contul sau. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru trebuie sa detina o declaratie de import pentru TVA si accize;
d) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) si (5), sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor in scopuri de taxa, precum si suma taxei datorate. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru trebuie sa detina o declaratie de import pentru TVA si accize. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa inscrie taxa pe valoarea adaugata ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea;”.
9. La articolul 1512, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(5) Persoana care il reprezinta pe importator, persoana care depune declaratia vamala de import sau declaratia de import pentru TVA si accize si proprietarul bunurilor sunt tinuti raspunzatori individual si in solidar pentru plata taxei, impreuna cu importatorul prevazut la art. 1511.”
10. La articolul 1563 alineatul (5), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea operatiunilor prevazute la alin. (1), (2) si (4);”.
11. La articolul 1563, dupa alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu urmatorul cuprins:
“(9) Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru trebuie sa depuna la organele vamale o declaratie de import pentru TVA si accize la data la care intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 136.”
12. La articolul 157, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la organul vamal, in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru trebuie sa plateasca taxa pe valoarea adaugata la organul vamal pana la data la care au obligatia depunerii declaratiei de import pentru TVA si accize.”
13. Dupa articolul 191 se introduce un nou articol, articolul 1911, cu urmatorul cuprins:
“Deplasarea unui produs accizabil in regim suspensiv dupa ce a fost pus in libera circulatie in procedura vamala simplificata
Art. 1911. – (1) Deplasarea produselor accizabile puse in libera circulatie de catre un importator care detine autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate, eliberata de autoritatea competenta din alt stat membru, iar produsele sunt eliberate pentru consum in Romania, se poate efectua in regim suspensiv, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) importatorul este autorizat de autoritatea competenta din statul sau pentru efectuarea de operatiuni cu produse accizabile in regim suspensiv;
b) importatorul detine cod de accize in statul membru de autorizare;
c) deplasarea are loc intre:
1. un birou vamal de intrare din Romania si un antrepozit fiscal, un operator inregistrat sau un operator neinregistrat din Romania;
2. un birou vamal de intrare in teritoriul comunitar situat in alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate si un antrepozit fiscal, un operator inregistrat sau un operator neinregistrat din Romania, miscarea produselor accizabile fiind acoperita de o procedura de tranzit care incepe la frontiera;
3. un birou vamal de intrare in teritoriul comunitar situat intr-un stat membru neparticipant la aplicarea procedurii vamale simplificate si un antrepozit fiscal, un operator inregistrat sau un operator neinregistrat din Romania, miscarea produselor accizabile fiind acoperita de o procedura de tranzit care incepe la frontiera;
d) produsele accizabile sunt insotite de minimum 3 exemplare ale documentului administrativ de insotire pentru situatia prevazuta la lit. c) pct. 1 sau ale documentului administrativ unic pentru situatiile prevazute la lit. c) pct. 2 si 3.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul importatorului inregistrat in Romania care detine autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate, eliberata de autoritatea vamala din Romania, iar produsele sunt eliberate pentru consum in alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate.
(3) Destinatiile celor 3 exemplare ale documentului administrativ de insotire si ale documentului administrativ unic sunt cele prevazute in normele aferente art. 187 si 191 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.”
14. La articolul 211, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
“(4) In cazul produselor provenite din operatiuni de import efectuate de un importator care detine autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru, acesta are obligatia de a depune la autoritatea vamala declaratia de import pentru TVA si accize. Exigibilitatea accizei intervine la data inregistrarii declaratiei de import pentru TVA si accize.”

Art. II
Scutirea impozitului pe dividendele reinvestite
(1) Dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la Oficiul National al Registrului Comertului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.
(2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende si dividendele investite in capitalul social al altei persoane juridice romane, in scopul crearii de noi locuri de munca, pentru dezvoltarea activitatii acesteia, conform obiectului de activitate inscris la Oficiul National al Registrului Comertului.
(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) si (2) se aproba prin ordin al ministrului economiei si finantelor si al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Art. III
Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 1 ianuarie 2009, cu exceptia prevederilor art. I pct. 5-7, care intra in vigoare la data de 15 decembrie 2008.

Art. IV
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, se va republica dupa aprobarea acesteia prin lege, dandu-se textelor o noua numerotare.

Capacitea de exercitiu a persoanei fizice

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile si de a-si asuma in acelasi mod obligatii, savarsind acte juridice proprii. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice are la baza ideea dupa care aceasta este in masura sa inteleaga, datorita maturitatii de gandire si a experientei sale insemnatatea si consecintele actelor pe care urmeaza sa le savarseasca. De aceea, legea nu recunoaste capacitatea de exercitiu, minorului care nu a implinit varsta de 14 ani precum si persoanei care suferind de alienatie sau debilitate mintala este pusa sub interdictie prin hotararea judecatoreasca definitiva. Poate fi deplina sau restransa Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora adica la implinirea varstei de 18 ani. Prin exceptie minorul care se casatoreste dobandeste capacitatea de exercitiu deplina. Capacitatea de exercitiu restransa se dobandeste de catre minor la implinirea varstei de 14 ani. Minorul care dobandeste capacitatea de exercitiu restransa are dreptul de a incheia acte juridice cu incuviintarea prealabila a reprezentantilor legali, parinti sau tutore. De la acesta regula exista unele exceptii, legea autorizand ca minorul cu capacitate de exrcitiu restransa sa savarseasca acte juridice singur, fara autorizatia prealabila a reprezentantilor sai legali. Astfel femeia se poate casatori de la implinirea varstei de 16 ani si, in unele cazuri, chiar de la varsta de 15 ani. Minorul care a implinit 16 ani se poate incadra in munca, prin incheierea contractului de munca. Minorul intre 14 si 16 ani se poate incadra insa in munca numai cu incuviintarea prealabila a reprezentantilor legali si, pe langa aceasta, cu avizul medical. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur depuneri la casele de pastrare de stat, fiind in drept sa dispuna de sumele depuse in conformitate cu prevederile regulamentare referitoare la activitatea acestor institutii; tot astfel, poate incheia acte de administrare a patrimoniului, daca aceste acte nu-i aduc nici o vatamare. Testamentul se face si se revoca de minor daca a implinit 16 ani. Minorul de la varsta de 14 ani poate accepta o donatie, daca aceasta nu este cu sarcini si daca nu este afectata de modalitatea conditiei. De asemenea, poate cere singur instantei judecatoresti modificarea masurilor privitoare la derpturile si obligatiile personale sau patrimoniale, care se nasc intre el sdi parintii divortati. Minorul de 10 ani consimte singur la infierea sa. Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu si cele cu capacitate de exercitiu restransa pot incheia singure acte de mica insemnatate economica necesare existentei zilnice; de asemenea, pot dobandi drepturi si obligatii ca urmare a unor fapte juridice cum ar fi; dreptul la despagubiri pentru prejudiciile cauzate prin fapte ilicite sau obligatia de a repara asemenea pagube, in acest din urma caz daca au actionat cu discernamant.