Dictionar de franciza

Franciza- se realizeaza prin reproducerea unei afaceri de succes in conditiile convenite cu titularul acestei afaceri. Franciza presupune un transfer de cunostinte de la titularul afacerii de succes catre intreprinzatorul pe care l-a selectionat. Franciza presupune exploatarea unor drepturi de proprietate intelectuala si industriala apartinand titularului unei afaceri de succes de catre un nou intreprinzator in schimbul pretului convenit. Franciza inseamna un parteneriat total intre francizor si francizat, un schimb permanent de informatii intre acesti parteneri, o cooperare stransa si continua pentru reusita comuna in afacerea propusă de partenerii de afacere.
Astfel, in Codul deontologic al Asociatiei Romane de Franciza, franciza este definita ca fiind “un sistem de comercializare a produselor si/sau serviciilor si/sau tehnologiilor, bazat pe o colaborare stransa si continua intre intreprinderi, distincte si independente sub aspect juridic si financiar, francizorul si francizatii sai, in care francizorul acorda francizatilor sai dreptul si impune obligatia de a exploata o intre¬prindere in conformitate cu conceptul francizorului. Dreptul astfel concedat autorizeaza si obliga pe francizat, in schimbul unei contributii financiare directe sau indirecte, sa utilizeze firma si/sau marca produselor si/sau ser¬viciilor, savoir faire-ul si alte drepturi de proprietate intelectuala, sustinut prin aportul continuu de asistenta co¬merciala si/sau tehnica in cadrul si pe durata contractului de franciza scris, incheiat intre parti in acest scop”.

Franciza = un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita Francizor, acorda unei alte persoane, denumita Beneficiar sau Francizat, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

Francizor = un comerciant care este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate; asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate; confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului.

Beneficiar sau francizat = un comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este ea definita de catre francizori.

Reteaua de franciza = cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale intre un francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau un serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu.

Know-how-ul = ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor, precedeelor si altor elemente analoage, care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.

Contractul de franciza trebuie sa defineasca clar obligatiile si responsabilitatile fiecarei parti, precum si orice alte clauze ale colaborarii.

Contractul de franciza trebuie sa cuprinda urmatoarele clauze:

- obiectul contractului,
- drepturile si obligatiile partilor,
- conditiile financiare,
- durata contractului,
- conditiile de modificare, prelungire si reziliere.

Franciza poate fi: de distributie, de servicii sau industriala.

Revista “Franchise International” defineste o franciza ca fiind un concept de afacere prin care francizatul plateste pentru “marca”( numele) si “instruirea”(know-how-ul) in sistemele, operatiunile si sistemul comercial al francizorului printr-o taxa initiala si printr-o taxa ulterioara denumita “taxa de franciza”( un procent din cifra de afaceri).

Master franchising =O persoana fizica sau o organizatie este desemnata drept “concesionar principal” intr-o anumita tara pe care sa o dezvolte dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare regionala, multipla sau unica.

Regional franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept “concesionari regionali” intr-o anumita tara pentru a dezvolta regiuni mari din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin sub-francizare multipla sau unica.

Area Development Franchising = Mai multe persoane fizice sau organizatii sunt desemnate drept “concesionari de dezvoltare a unei regiuni” intr-o anumita tara pentru a dezvolta anumite regiuni din acea tara ( de exemplu orase importante, regiuni provinciale) dupa stilul comercial si sistemul francizorului. Dezvoltarea retelei se face prin coordonarea lanturilor de desfacere pe care le conduc. In general, in acest caz sunt preferate lanturile conduse de mai multi decat cele sub-francizate.

Joint venturing =Un francizor se asociaza cu un partener de afaceri compatibil dintr-o anumita tara ( de exemplu un intreprinzator, o intreprindere, o organizatie guvernamentala) pentru dezvolta in co-finantare o anumita tara sau parti din acea tara dupa marca, stilul comercial si sistemul agreate. Dezvoltarea retelei poate fi facuta fie prin sub-francizare, fie prin dezvoltarea unui lant de desfacere.

Direct franchising =Un francizor recruteaza, instruieste si sprijina francizati dintr-o anumita tara prin control de la distanta fie de la sediul central, fie dintr-un birou deschis in tara respectiva sau printr-un agent sau broker autorizat. Aceasta varianta presupune cele mai scazute costuri din partea francizorului, dar nu mai detine controlul – cel mai important element al unei francize de succes.

REGULAMENT privind practicile anticoncurentiale

REGULAMENT
pentru aplicarea prevederilor art.5 si 6 din Legea concurentei nr.21/1996, privind practicile anticoncurentiale

ARTICOLUL 1
Dispozitii generale
(1) Sunt interzise, fiind nule de drept, întelegerile, exprese sau tacite, dintre agentii economici sau asociatiile de agenti economici, orice decizii de asociere sau practici concertate între acestia, care intra sub incidenta art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, denumita în continuare lege, în afara de cazurile exceptate de catre Consiliul Concurentei, prin decizie, în baza prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, precum si folosirea abuziva a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici, prin recurgerea la faptele anticoncurentiale si la practicile abuzive care intra sub incidenta art. 6 din lege.
(2) Conform art. 8 din lege, prevederile art. 5 si 6 din lege nu sunt incidente în privinta agentilor economici sau gruparilor de agenti economici a caror cifra de afaceri pentru exercitiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncurentiale nu depaseste plafonul stabilit anual de catre Consiliul Concurentei, iar cota de piata detinuta de agentul economic sau de agentii economici participanti la grupare nu depaseste 5%.
(3) Limitele prevazute la alin. (2) nu se aplica practicilor anticoncurentiale care privesc preturi, tarife, acorduri de partajare a pietei sau participarea în mod concertat, cu oferte trucate, la licitatii sau la alte forme de concurs de oferte, aceste practici anticoncurentiale, descoperite si dovedite, fiind interzise automat si sanctionate conform prevederilor legii.
(4) Cazurile de încalcare a interdictiilor prevazute la art. 5 alin. (1) si la art. 6 din lege, descoperite si investigate de Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, în conditiile procedurii prevazute de lege la cap. V si detaliate în prezentul regulament, vor fi sanctionate prin deciziile emise în conformitate cu prevederile cap. VI din lege.
(5) Beneficiul exceptarii prevazut la art. 5 alin. (2) din lege se obtine:
a.prin dispensa acordata de Consiliul Concurentei pentru cazuri individuale de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, la solicitarea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici, care vor trebui sa probeze îndeplinirea conditiilor stabilite la art. 5 alin. (2).
Deciziile de acordare a dispenselor vor specifica data de la care se aplica, durata pentru care se acorda dispensa, precum si conditiile si obligatiile care trebuie respectate de catre beneficiarii dispensei.
Procedura de întocmire a cererilor pentru dispense, informatiile care trebuie prezentate, procedura de investigare si de emitere a deciziilor si termenele de observat sunt stabilite prin prezentul regulament.
b.prin încadrare într-o categorie exceptata prin regulament al Consiliului Concurentei, pentru urmatoarele categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate: distributia selectiva, agregata sau exclusiva, cumpararea exclusiva, cercetare-dezvoltare, specializare, licenta de brevete si comunicare de know-how, francisa, distributie de autovehicule, piese de schimb si service, asigurari.
Deciziile de acordare a beneficiului exceptarii vor fi luate pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, notificate de catre agentii economici sau asociatiile de agenti economici la Consiliul Concurentei, în conditiile de procedura stabilite prin Regulamentul privind exceptarea pe categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate.

ARTICOLUL 2
Procedura de acordare a exceptarii de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate
(1) Pentru întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, anterioare sau posterioare intrarii în vigoare a legii, care intra sub incidenta interdictiei prevazute la art. 5 alin. (1) din lege, dupa publicarea în Monitorul Oficial al României a Regulamentului privind exceptarea pe categorii de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, respectiv a prezentului regulament, se va proceda dupa cum urmeaza:
a.pentru a beneficia de exceptarea pe categorie, daca îndeplinesc conditiile stabilite de Consiliul Concurentei prin Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de întelegeri, decizii de asociere si practici concurentiale, de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din lege, agentii economici sau asociatiile de agenti economici interesati vor înainta notificarea la Consiliul Concurentei, în conditiile, termenele si conform procedurii stabilite prin regulament.
Pentru a se asigura îndeplinirea conditiilor de încadrare în categoria respectiva de acorduri exceptate, agentii economici în cauza vor putea sa renegocieze acordul;
b.pentru a obtine dispensa în cazurile individuale de întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, în conditiile prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, agentii economici sau asociatiile de agenti economici interesati vor solicita Consiliului Concurentei dispensa în conditiile prezentului regulament.
(2) Neobservarea prevederilor alin. (1) nu excepteaza întelegerile, deciziile de asociere si practicile concertate de la interdictia stabilita prin art. 5 alin. (1) din lege, iar agentii economici în cauza vor fi supusi sanctiunilor prevazute de aceasta, chiar daca respectivele acorduri, decizii de asociere ori practici concertate ar îndeplini conditiile de exceptare individuala ori s-ar încadra într-o categorie exceptata.

ARTICOLUL 3
Procedura de certificare prealabila de catre Consiliul Concurentei ca nu exista temei pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege
(1) Înainte de a stabili o întelegere, o decizie de asociere sau o practica concertata, ori înainte de a realiza o pozitie dominanta pe piata, agentii economici sau asociatiile de agenti economici implicati pot solicita Consiliului Concurentei o certificare prealabila ca nu exista motiv pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege cu privire la comportamentul concurential preconizat.
(2) Pentru certificare, agentii economici sau asociatiile de agenti economici vor înainta cererea, în conditiile si conform procedurii stabilite prin prezentul regulament. Cererea va fi întocmita conform formularului-tip utilizat si pentru solicitarile de dispensa individuala, conform art. 5 alin. (2) din lege.
(3) Formularul-tip, anexat la prezentul regulament, va putea fi folosit si pentru cererea de certificare prealabila, pentru cazurile în care comportamentul pe piata nu este considerat abuz si nu intra sub incidenta art. 6 din lege.
(4) Cererilor de certificare prealabila li se aplica procedura de furnizare a informatiilor, de investigare a cazului si de luare a deciziilor, conform prezentului regulament.
ARTICOLUL 4
Definirea termenilor piata, parte substantiala din piata si pozitie dominanta, în întelesul art. 5 si 6 din lege
(1) Prin piata se întelege piata relevanta, respectiv piata produsului si piata geografica, afectata de o întelegere, decizie de asociere, practica concertata sau pe care se exercita o pozitie dominanta.
Piata relevanta se defineste în legatura cu un produs sau cu un grup mic de produse si cu aria geografica în care acestea sunt comercializate.
Piata produsului include toate produsele si/sau serviciile care sunt considerate de catre consumatori ca interschimbabile sau substituibile produselor/serviciilor agentilor economici investigati, datorita caracteristicilor, pretului si utilizarii date, respectiv pe toti agentii economici care comercializeaza aceste produse ori servicii.
Piata geografica cuprinde aria în care agentii economici din cadrul pietei relevante a produsului si/sau serviciului sunt implicati în comercializare, în conditii similare de concurenta, si care poate fi delimitata de ariile geografice învecinate.
(2) În aplicarea prevederilor art. 6 din lege, prin parte substantiala a pietei românesti, se întelege acea parte din teritoriul României care reprezinta piata relevanta afectata de comportamentul agentului economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, atunci când aceasta are sau ar putea avea consecinte semnificative pentru economia României în ansamblu.
(3) Prin pozitie dominanta pe piata relevanta se întelege situatia în care un agent economic este capabil, într-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de concurentii si clientii sai de pe aceasta piata. Între concurenti se vor include si concurentii potentiali, adica agentii economici care, în circumstantele economice date, au capacitatea de a intra pe piata relevanta cu produse de pe alte arii geografice, inclusiv din import, sau prin adaptarea rapida a capacitatilor de productie de care dispun, în conditii acceptabile de eficienta.

ARTICOLUL 5
Reguli de competenta pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege
(1) Conform prevederilor art. 27 lit. a) din lege, Consiliul Concurentei, pe linia combaterii practicilor anticoncurentiale, ia decizii în cazurile de încalcare a dispozitiilor art. 5 si 6 din lege, constatate în urma investigatiilor efectuate în anumite cazuri.
(2) Conform prevederilor art. 37 lit. a) si d) din lege, Oficiul Concurentei efectueaza, din proprie initiativa sau ca urmare a unei plângeri sau sesizari, investigatiile privind aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege si urmareste aplicarea efectiva a deciziilor Consiliului Concurentei, informând asupra situatiilor constatate.
(3) În baza art. 39 alin. (3) din lege, Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei se vor informa reciproc asupra investigatiilor pe care le initiaza si vor putea conlucra la desfasurarea oricarei investigatii.
(4) Consiliul Concurentei sau, dupa caz, Oficiul Concurentei, în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) si ale art. 6 din lege, dispune efectuarea de investigatii, dupa cum urmeaza:
a.din oficiu;
b.la plângerea unei persoane fizice sau juridice interesate;
c.la cererea oricareia dintre autoritatile, institutiile, organizatiile sau a oricaruia dintre organele mentionate la art. 30 lit. a) – f) din lege.
(5) Conform prevederilor art. 27 lit. b) si c) din lege, Consiliul Concurentei poate dispune efectuarea de investigatii, ca urmare a cererilor înaintate de agentii economici sau de asociatiile de agenti economici, pentru:
a.certificarea ca nu exista temei pentru interventie în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6 din lege;
b.acordarea de dispense pentru întelegeri, decizii de asociere sau practici concertate, care se încadreaza în prevederile art. 5 alin. (2) din lege.
(6) Ori de câte ori Consiliul Concurentei decide pornirea unei investigatii pentru încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, pentru certificarea neinterventiei sau ca urmare a cererii de dispensa în conditiile art. 5 alin. (2) din lege, poate solicita ca investigatia sa fie efectuata de catre Oficiul Concurentei, acesta fiind obligat sa o aduca la îndeplinire în conditiile legii si ale prezentului regulament.
(7) Daca o investigatie pentru încalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege a fost dispusa de catre Consiliul Concurentei, Oficiul Concurentei nu poate dispune efectuarea unei investigatii în cazul respectiv.

ARTICOLUL 6
Dispozitii generale privind procedura de desfasurare a investigatiilor
(1) Descoperirea si investigarea încalcarii prevederilor legii incumba Consiliul Concurentei si Oficiului Concurentei, care actioneaza prin personalul de control de specialitate împuternicit în acest scop conform art. 39 alin. (1) din lege.
În aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din lege, investigatiile vor fi desfasurate în baza competentelor precizate la art. 5 din prezentul regulament.
(2) În cazul savârsirii infractiunii prevazute la art. 63 alin. (1) din lege, si anume în cazurile de participare cu intentie frauduloasa si în mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de art. 5 alin. (1) si de art. 6 din lege si care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 8 din lege, personalul desemnat în conditiile alin. (1) va putea efectua numai actele prevazute la art. 214 din Codul de procedura penala.
(3) Procedura de investigatie pentru cazurile de încalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) si ale art. 6 din lege cuprinde:
a.examinarea preliminara a eventualelor plângeri;
b.solicitarea de informatii;
c.investigatia propriu-zisa la fata locului;
d.raportul asupra investigatiei;
e.audierea;
f.luarea deciziilor.
(4) Pentru certificarea prealabila a cazurilor de neinterventie si pentru obtinerea de dispense în conditiile art. 5 alin. (2) din lege, procedura cuprinde:
a.întocmirea si înaintarea cererilor la Consiliul Concurentei de catre agentii economici interesati;
b.verificarea cererilor si eventuala completare si/sau suplimentare a informatiilor;
c.investigarea cazului, care include consultarea tertilor si audierea partilor care solicita certificarea neinterventiei, respectiv dispensa;
d.luarea deciziilor.
(5) În baza art. 47 din lege, ori de câte ori dispune pornirea unei investigatii, presedintele Consiliului Concurentei, respectiv seful Oficiului Concurentei, desemneaza un raportor, responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigatiei, care instrumenteaza toate actele procedurii de investigare si propune presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv sefului Oficiului Concurentei, dispunerea masurilor care sunt de competenta acestora.

ARTICOLUL 7
Examinarea preliminara a eventualelor plângeri
În baza art. 40 lit. b) din lege, plângerile unor persoane fizice sau juridice afectate prin încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege vor fi examinate de Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, în termen de 30 de zile de la primire, în conditiile prevederilor art. 46 din lege
.
ARTICOLUL 8
Solicitarea de informatii
(1) În baza art. 41 din lege, personalul Consiliului Concurentei, respectiv al Oficiului Concurentei, poate solicita agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici, informatiile necesare, cu specificarea:
·modalitatii în care trebuie furnizate informatiile;
·datei pâna la care trebuie furnizate informatiile;
·bazei legale si scopului solicitarii informatiilor;
·sanctiunii prevazute de lege la art. 55 lit. b) sau c), respectiv amenzii de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul furnizarii de informatii inexacte sau incomplete, sau în cazul nefurnizarii informatiilor solicitate.
(2) Daca agentii economici sau asociatiile de agenti economici nu au furnizat în termenul stabilit informatiile solicitate conform alin. (1) sau au furnizat informatii inexacte sau incomplete, se va aplica, de catre personalul de control al Consiliului Concurentei, respectiv al Oficiului Concurentei, împuternicit sa instrumenteze investigarea cazului, amenda prevazuta la art. 55 lit. b) sau c) din lege.
În cazul furnizarii de documente, înregistrari si evidente într-o forma incompleta în timpul investigatiilor desfasurate conform prevederilor art. 42 alin. (2) sau al refuzului de a se supune unui control desfasurat conform prevederilor art. 42 alin. (1) si ale art. 43 din lege, se va aplica, de catre personalul de control, amenda prevazuta la art. 55 lit. d) si e) din lege.
Contraventiilor sanctionate cu amenzi, prevazute la art. 55 lit. b)-e) si la art. 56 lit. d) din lege, li se aplica prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.
În baza art. 59 alin. (1) din lege, Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate obliga, prin decizie, agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii în suma de pâna la 250.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculata de la data stabilita prin decizie, pentru a-i determina sa furnizeze informatiile care le-au fost cerute în baza art. 41 sau sa se supuna controlului prevazut la art. 42-44 din lege.
Decizia va fi emisa, conform art. 60 alin. (3) din lege, de catre o comisie din cadrul Consiliului Concurentei sau, dupa caz, de catre adjunctul sefului Oficiului Concurentei.
(3) În conformitate cu prevederile art. 57 din lege, individualizarea sanctiunilor prevazute la alin. (2) se va face tinând seama de gravitatea faptei, de cifra de afaceri si de cota de piata detinuta de contravenient, gradat pe trepte.
(4) Deciziile emise vor fi comunicate partilor în cauza de catre Secretariatul Consiliului Concurentei sau, dupa caz, al Oficiului Concurentei.
(5) Împotriva deciziilor luate de catre o comisie din cadrul Consiliului Concurentei sau de catre adjunctul sefului Oficiului Concurentei se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la presedintele Consiliului Concurentei, respectiv la seful Oficiului Concurentei, care se vor pronunta, prin decizie motivata, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.
(6) Deciziile presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv ale sefului Oficiului Concurentei, luate în conditiile alin. (5), pot fi atacate în fata Sectiei de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii.
(7) Conform art. 45 din lege, la solicitarea Consiliului Concurentei, respectiv a Oficiului Concurentei, organele administratiei publice centrale si locale sau, dupa caz, alte institutii si autoritati publice sunt obligate sa permita accesul personalului de investigatie la documentele, datele si informatiile detinute de acestea.

ARTICOLUL 9
Investigatia propriu-zisa la fata locului
(1) Procedura stabilita prin prezentul articol se aplica în caz de încalcare a prevederilor legii, investigata din oficiu de catre Consiliul Concurentei sau de Oficiul Concurentei, pentru care pornirea investigatiei s-a hotarât în urma autosesizarii, în baza art. 40 lit. a) din lege, în cazul plângerilor examinate conform art. 46 alin. (1), pentru care s-a dispus pornirea investigatiei, în cazul cererilor de dispensa ale agentilor economici sau ale asociatiilor de agenti economici interesati, în baza art. 40 lit. c) din lege, precum si în cazurile cererilor autoritatilor, organelor si organizatiilor mentionate la art. 30 lit. a)-f) din lege, conform art. 40 lit. d) din lege.
(2) Personalul de control de specialitate, abilitat în baza art. 42 alin. (1) din lege, poate sa efectueze anchete, poate, conform art. 42 alin. (2) din lege, sa solicite declaratii sau orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, sa sigileze, sa ridice registre, acte financiar-contabile si comerciale sau alte evidente, eliberând persoanei supuse investigatiei copii de pe originale, ori sa obtina copii, pastrând originalele; de asemenea, este autorizat sa faca inspectii inopinate, al caror rezultat va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare, si sa primeasca, la convocare sau la fata locului, informatii si justificari.
(3) Refuzul de a se supune unui control constituie contraventie, care, conform art. 55 lit. e) din lege, se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Totodata, conform art. 59 alin. (1) lit. b) din lege, în cazurile de refuz de a se supune oricarui control prevazut la art. 42-44 din lege, Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate obliga, prin decizie, pe agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii în suma de pâna la 250.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculata de la data stabilita prin decizie.
(4) Furnizarea de documente, înregistrari si evidente într-o forma incompleta în timpul investigatiilor desfasurate conform alin. (2) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 100.000.000 lei, conform art. 55 lit. d) din lege.
(5) Perchezitia în baza autorizarii judiciare date prin ordonanta presedintelui tribunalului se desfasoara în conditiile de procedura stipulate în art. 42 alin. (3), în art. 43 si în art. 44 alin. (3), (4), (5) si (6) din lege si cu respectarea art. 44 alin. (8) si (9) din lege.
(6) În caz de constatare a savârsirii infractiunii prevazute la art. 63 alin. (1) din lege, actiunea penala se pune în miscare la sesizarea Consiliului Concurentei sau, dupa caz, a Oficiului Concurentei.

ARTICOLUL 10
Raportul asupra investigatiei
(1) Raportorul, desemnat conform prevederilor art. 6 alin. (5) din prezentul regulament, întocmeste raportul asupra investigatiei, în care va consemna:
a.numele si adresele partilor implicate;
b.prevederile din lege, considerate a fi fost încalcate de catre agentii economici implicati;
c.faptele, elementele si consideratiile pe baza carora se apreciaza ca s-a comis încalcarea prevederilor legii;
d.masurile si, dupa caz, sanctiunile propuse.
(2) Raportul asupra investigatiei va fi comunicat partilor în cauza, cu solicitarea ca, pâna la o anumita data, acestea sa comunice Consiliului Concurentei, respectiv Oficiului Concurentei, observatiile lor, în scris.
(3) Termenul pentru comunicarea observatiilor de catre partile implicate va fi stabilit de la caz la caz, avându-se în vedere complexitatea cazului, si nu va fi mai scurt de o luna de la data primirii raportului asupra investigatiei. În baza deciziei Consiliului Concurentei, respectiv a Oficiului Concurentei, acest termen poate fi prelungit o singura data si pentru cel mult 30 de zile, la cererea partii care invoca motive întemeiate, având în vedere împrejurarile speciale în care se afla.
(4) Raportorul desemnat va preda Consiliului Concurentei raportul asupra investigatiei, cuprinzând si observatiile partilor, masurile si sanctiunile propuse, împreuna cu dosarul complet al cazului.
(5) Rapoartele întocmite de Oficiul Concurentei trebuie sa poarte viza sefului Oficiului Concurentei.
(6) Raportorul va prezenta si va sustine, la data fixata, raportul în plenul Consiliului Concurentei, care va decide asupra masurilor ce urmeaza a fi luate;

ARTICOLUL 11
Audierea
(1) Orice procedura de investigatie, conform art. 48 din lege, cuprinde audierea agentilor economici, participanti la întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata sau la concentrarea economica, investigata. Audierea este dispusa de catre presedintele Consiliului Concurentei.
(2) Cu minimum 30 de zile înainte de data fixata pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei va fi transmisa, spre luare la cunostinta, persoanelor a caror audiere a fost dispusa, împreuna cu citatiile pentru audiere.
(3) Presedintele Consiliului Concurentei poate admite audierea autorului unei plângeri sau reclamatii, la cererea acestuia, precum si a oricarei persoane fizice sau juridice care declara ca detine date si informatii relevante pentru stabilirea adevarului în cauza investigata.
(4) Persoanelor a caror audiere a fost admisa, conform alin. (2), li se va trimite, cu cel putin doua saptamâni înainte de data fixata pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei, cuprinzând elementele prevazute la art. 10 alin. (1) din prezentul regulament, numai la cerere si daca presedintele Consiliului Concurentei apreciaza ca este util în interesul investigatiei, împreuna cu citatiile pentru audiere.
(5) În citatiile pentru audiere se vor preciza:
a.data fixata pentru audiere;
b.posibilitatea si conditiile în care poate fi consultat dosarul cauzei, la sediul Consiliului Concurentei;
c.faptul ca neprezentarea sau renuntarea la audiere, precum si refuzul oricarei depozitii, conform art. 48 alin. (3) din lege, nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigatie în cazul respectiv.
(6) Înainte de audiere, la cererea scrisa a partilor, respectiv a persoanelor citate, conform prevederilor art. 49 alin. (2) si (3) din lege, presedintele Consiliului Concurentei poate permite consultarea dosarului la Secretariatul Consiliului Concurentei si obtinerea, contra cost, de copii si extrase de pe actele procedurii de investigatie.
(7) Documentele, datele si informatiile din dosarul cauzei, care prezinta caracter de secret de stat ori sunt confidentiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori obtinere de copii sau de extrase decât prin decizie semnata de presedintele Consiliului Concurentei.
(8) Persoanele care au consultat dosarul cauzei vor fi înregistrate într-un registru special, cu toate datele de identificare si de localizare a acestora si cu semnatura autografa.
(9) Agentii economici citati vor fi reprezentati la audiere de catre reprezentantii lor legali sau de catre persoanele împuternicite special în acest scop. Audierile vor fi facute în plenul Consiliului Concurentei.
(10) Audierea persoanelor citate va fi facuta separat sau în prezenta altor parti citate, caz în care se va acorda atentia cuvenita pastrarii secretului de afaceri al agentilor economici implicati.
(11) Depozitiile sau declaratiile persoanelor audiate vor fi consemnate în scris si vor fi semnate de persoanele respective sau vor fi înregistrate pe banda magnetica.

ARTICOLUL 12
Luarea deciziilor
(1) În conformitate cu prevederile art. 50 lit. a) si în baza atributiei prevazute la art. 27 lit. a) din lege, dupa audierile dispuse si, daca este cazul, admise si dupa examinarea observatiilor partilor asupra raportului de investigatie, Consiliul Concurentei poate decide dupa cum urmeaza:
a.sa ordone încetarea practicilor anticoncurentiale constatate, sa formuleze recomandari, sa impuna partilor conditii speciale si alte obligatii, sa aplice agentilor economici amenzi în conditiile prevazute la cap. VI din lege, în cazul unei investigatii dispuse din oficiu sau la sesizare, privind încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege;
b.sa emita o decizie motivata de acordare sau de refuz de dispensa, pentru întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata, în cazul unei cereri, conform prevederilor art. 5 alin. (4) din lege.
(2) În cazurile în care agentii economici sau asociatiile de agenti economici se fac vinovati de încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau, dupa caz, ale art. 6 din lege, Consiliul Concurentei va emite o decizie prin care ordona încetarea practicilor anticoncurentiale constatate, putând, totodata, prin aceasta decizie sa formuleze recomandari si sa impuna partilor implicate conditii speciale si alte obligatii.
Decizia va preciza termenul în care partile sunt obligate sa se conformeze hotarârii si masurilor dispuse.
(3) Contraventiile reprezentând încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, conform art. 56 lit. a) din lege, se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 250.000.000 lei, iar pentru agentii economici cu o cifra de afaceri de peste 2.500.000.000 lei în anul financiar anterior celui în care s-a încalcat legea, cu amenda în suma de pâna la 10% din cifra de afaceri respectiva.
(4) Individualizarea sanctiunii se face tinând seama de gravitatea faptei si de consecintele sale asupra concurentei, dupa criteriul cifrei de afaceri a contravenientului si al cotei de piata detinute de acesta, gradat pe transe. Sanctiunea se aplica prin decizie emisa de comisia Consiliului Concurentei, desemnata pentru cazul în speta, respectiv de adjunctul sefului Oficiului Concurentei.
(5) În cazul în care agentii economici implicati nu au adus la îndeplinire o decizie emisa conform alin. (2), în termenul indicat, agentii economici sau asociatiile de agenti economici în cauza pot fi obligati la plata unei amenzi cominatorii în suma de pâna la 750.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, prin decizie emisa de o comisie din cadrul Consiliului Concurentei, respectiv de adjunctul sefului Oficiului Concurentei, conform art. 59 alin. (2) lit. a) din lege.
(6) Conform art. 59 alin. (3) din lege, în baza deciziei comisiei din cadrul Consiliului Concurentei, respectiv a adjunctului sefului Oficiului Concurentei, profiturile suplimentare realizate de agentii economici ca urmare a încalcarii prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege, vor fi confiscate si varsate la bugetul de stat.
(7) Deciziile emise conform alin. (1), (2), (3), (5) si (6) vor fi comunicate fara întârziere partilor în cauza, prin secretarul general al Consiliului Concurentei, si vor putea fi publicate în Monitorul Oficial al României, pe cheltuiala contravenientului sau a solicitantului, dupa caz. La publicarea deciziilor se va tine seama de interesele legitime ale agentilor economici în cauza, astfel încât secretul profesional sa nu fie divulgat.
(8) Împotriva deciziilor luate conform alin. (3), (5) si (6), se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei, la presedintele Consiliului Concurentei, respectiv la seful Oficiului Concurentei, care se vor pronunta prin decizie motivata, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.
(9) Deciziile presedintelui Consiliului Concurentei, respectiv ale sefului Oficiului Concurentei, luate conform alin. (8), pot fi atacate în fata Sectiei de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii.
(10) Deciziile luate de Consiliul Concurentei conform alin. (1) pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Presedintele instantei poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate.
(11) Conform art. 7 din lege, daca, prin masurile luate si prin sanctiunile aplicate de Consiliul Concurentei unui agent economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, nu se obtine restabilirea situatiei si prevenirea repetarii abuzului, Consiliul Concurentei, pentru motiv de afectare grava a unui interes public major, poate cere curtii de apel în a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul principal al agentului economic în cauza sa ordone masurile adecvate pentru lichidarea pozitiei dominante pe piata a acestuia.

ARTICOLUL 13
Procedura de întocmire si de înaintare a cererilor pentru certificarea prealabila a neinterventiei Consiliului Concurentei, în conditiile art. 3 din prezentul regulament, precum si a cererilor de dispensa, potrivit art. 5 alin. (2) si în baza art. 5 alin. (4) si (6) din lege
(1) Cererea se întocmeste în forma prezentata în anexa la prezentul regulament si va fi intitulata, dupa caz, cerere pentru certificarea prealabila a neinterventiei sau cerere pentru dispensa. Se recomanda agentilor economici sa consulte compartimentul de specialitate al Consiliului Concurentei înainte de întocmirea cererii pentru certificarea neinterventiei sau pentru dispensa.
(2) Cererilor pentru certificarea prealabila a neinterventiei, privind întelegerile, deciziile de asociere ori practicile concertate, intervenite dupa data intrarii în vigoare a legii, li se aplica, mutatis mutandis, procedura prevazuta la art. 2 alin. (1) din prezentul regulament.
(3) Cererile, împreuna cu documentele precizate în formular, semnate de reprezentantii legali ai agentilor economici sau ai asociatiilor de agenti economici în cauza, vor fi înaintate Consiliului Concurentei în cinci exemplare, prin posta, recomandat sau prin curier. Consiliul Concurentei va înregistra primirea cererilor într-un registru special de evidenta.
(4) Cererile pentru certificarea prealablia a neinterventiei si cererile de dispensa devin efective la data primirii lor de catre Consiliul Concurentei, atunci când acestea sunt corecte si complete, cu consecintele prevazute la art. 15 din prezentul regulament.
(5) Daca se constata ca informatiile cuprinse în cerere si/sau documentele aferente sunt incomplete si/sau inexacte, Consiliul Concurentei va informa neîntârziat, în scris, partile care au înaintat cererea si va fixa un termen de cel mult doua saptamâni pentru completarea informatiilor de catre partile în cauza. În aceste cazuri, cererea devine efectiva la data primirii de catre Consiliul Concurentei a completarii informatiilor, astfel încât cererea sa devina corecta si completa. Daca autorii nu corecteaza si nu completeaza informatiile conform solicitarii si pâna la expirarea termenului stabilit de Consiliul Concurentei, cererea respectiva va fi considerata inacceptabila si va putea fi respinsa de Consiliul Concurentei; agentii economici vor fi informati, în scris, fara întârziere.
(6) În examinarea de fond a cazului, Consiliul Concurentei se bazeaza pe informatiile cuprinse în cerere si pe documentele aferente, putând sa solicite si informatii suplimentare, în baza prevederilor art. 41 din lege; solicitarea acestor informatii de la agentii economici se va face conform prevederilor art. 8 din prezentul regulament.

ARTICOLUL 14
Procedura de examinare a cererilor, de investigare si de emitere a deciziilor
(1) În cazul cererilor de certificare prealabila a neinterventiei, în urma examinarii informatiilor din cerere si a eventualelor informatii solicitate suplimentar, Consiliul Concurentei va hotarî, dupa caz:
a.certificarea neinterventiei sale, atunci când constata ca întelegerea, decizia de asociere sau practica concertata ori pozitia dominanta nu intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6 din lege;
b.încadrarea întelegerii, deciziei de asociere sau practicii concertate ori pozitiei dominante în cauza, ca intrând sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1), respectiv ale art. 6, din lege.
(2) Calificarea conform lit. a) sau b) va fi comunicata în scris, de îndata, partilor care au înaintat cererea.
(3) În examinarea cazurilor de acordare de dispensa conform prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, Consiliul Concurentei se va baza pe informatiile furnizate prin cerere si pe eventualele informatii solicitate suplimentar, în conditiile prevazute la art. 8 din prezentul regulament.
Atunci când din examinarea preliminara a cererii rezulta posibilitatea acordarii exceptarii, se va proceda dupa cum urmeaza:
a.se va publica, pe cheltuiala partii interesate în obtinerea dispensei, rezumatul cererii si vor fi invitati tertii sa-si prezinte punctul de vedere, într-un termen limita de 30 de zile de la publicare. Tertii vor transmite în scris Consiliului Concurentei observatiile lor în termenul stabilit prin anunt. În anuntul publicat se va acorda atentia cuvenita pastrarii secretului de afaceri al agentilor economici în cauza;
b.raportorul desemnat cu investigarea cazului va completa raportul cu concluziile rezultate din comentariile tertilor si, în cazul în care acestea sunt favorabile, în functie si de rezultatul audierilor, Consiliul Concurentei va putea emite decizia de acordare a dispensei;
c.daca din observatiile prezentate de terti rezulta rezerve serioase în privinta acordarii dispensei, raportorul va continua procedura de investigatie, conform art. 9, 10, 11 si 12 din prezentul regulament;
d.în baza art. 50 lit. b) din lege, dupa audierile dispuse si, daca este cazul, admise, dupa examinarea observatiilor partilor asupra raportului de investigatie, Consiliul Concurentei va emite o decizie motivata de acordare sau de refuz de dispensa, pentru întelegerea, decizia de asociere ori practica concertata în cauza.
(4) Deciziile de acordare a dispenselor pentru întelegeri, decizii de asociere ori practici concertate vor specifica data de la care se aplica, durata pentru care este acordata dispensa, precum si eventualele conditii si obligatii ce trebuie respectate de catre beneficiari.
(5) Dispensa acordata prin decizie poate fi reînnoita, la cerere, daca sunt satisfacute în continuare conditiile necesare, si poate fi revocata, daca circumstantele în care a fost acordata s-au modificat.
(6) Decizia de acordare a dispensiei este nula, daca a fost acordata pe baza unor informatii inexacte, furnizate cu scopul inducerii în eroare.
(7) În deciziile de acordare a dispensei se va mentiona taxa de dispensa, care va fi platita de beneficiar, conform art. 33 din lege.
(8) Comunicarea deciziei catre autorii cererii va fi facuta, fara întârziere, de catre secretarul general al Consiliului Concurentei si va putea fi publicata, pe cheltuiala solicitantului, în Monitorul Oficial al României. La publicarea deciziilor se va tine seama de interesele legitime ale agentilor economici în cauza, astfel încât secretul profesional sa nu fie divulgat.
Deciziile pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Presedintele instantei poate ordona, la cerere, suspendarea executarii deciziei atacate.
ARTICOLUL 15
Neaplicarea de amenzi
Nu vor fi aplicate amenzi pentru încalcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din lege agentilor economici si asociatiilor de agenti economici, în perioada cuprinsa între data când cererea pentru certificarea prealabila a neinterventiei, respectiv cererea pentru dispensa la Consiliul Concurentei, devine efectiva si data emiterii deciziei de catre Consiliul Concurentei, pentru activitatile si actiunile acoperite prin cerere.

ARTICOLUL 16
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intra în vigoare, prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei, la data publicarii în Monitorul Oficial al României a ordinului de aprobare.

Ordonanta nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti

Ordonanta nr. 9/2000

din 21/01/2000

Versiune actualizata la data de 18/06/2002

privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti*

___________

*Text actualizat pana la data de 18.06.2002, avandu-se in vedere urmatoarele acte:

- Legea nr. 356/2002.

In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutie si ale art. 1 lit. T din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

Art. 1. – Partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti.*

___________

*Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 1 din Legea nr. 356/2002.

Art. 2. – In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi fara sa se arate rata dobanzii, se va plati dobanda legala.

Art. 3. – Dobanda legala se stabileste, in materie comerciala, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianti cei care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.

In toate celelalte cazuri dobanda legala se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, diminuat cu 20%.

Nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in functie de care se stabileste dobanda legala, este cel din prima zi lucratoare a anului, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul I al anului in curs, si cel din prima zi lucratoare a lunii iulie, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul II al anului in curs.

Dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de Banca Nationala a Romaniei si vanzarile reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

Nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija Bancii Nationale a Romaniei.*

___________

*Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 2 din Legea nr. 356/2002.

Art. 4. – In relatiile de comert exterior sau in alte relatii economice internationale, atunci cand legea romana este aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an.

Art. 5. – In raporturile civile dobanda nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an.

Dobanda trebuie sa fie stabilita prin act scris. In lipsa acestuia se datoreaza numai dobanda legala.

Art. 6. – Prin dobanda se intelege nu numai sumele socotite in bani cu acest titlu, dar si alte prestatii sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obliga drept echivalent al folosintei capitalului.

Art. 7. – Plata anticipata a dobanzilor se poate efectua pe cel mult 6 luni. Dobanda astfel incasata ramane bine dobandita creditorului, indiferent de variatiile ulterioare.

Art. 8. – Dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate.

Cu toate acestea, dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi in temeiul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.

Dispozitiile alin. 1 si 2 nu se aplica contractului de cont curent, precum si atunci cand prin lege s-ar dispune altfel.

Art. 9. – In raporturile civile obligatia de a plati o dobanda mai mare decat cea stabilita in conditiile prezentei ordonante este nula de drept.

Art. 10. – Dobanzile percepute sau platite de Banca Nationala a Romaniei, de banci, de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., de organizatiile cooperatiste de credit si de Ministerul Finantelor Publice, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementari specifice.*

Dispozitiile prezentei ordonante nu sunt aplicabile nivelului dobanzii stabilite prin hotarari ale colegiilor jurisdictionale ale Curtii de Conturi, potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, cu modificarile ulterioare.

___________

*Alineatul 1 a fost modificat prin articolul unic, pct. 3 din Legea nr. 356/2002.

Art. 11. – Abrogat*

___________

*Articolul a fost abrogat prin articolul unic, pct. 4 din Legea nr. 356/2002.

Legea nr. 277/2009 Noi reglementari in procedura insolventei

Tribunalele vor avea sectii de insolventa, competente in procedurile prevazute de Legea insolventei nr. 85/2006. De asemenea, valoarea-prag a cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, va creste la 30.000 lei.

In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 486, de marti, a fost publicata Legea nr. 277/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei si pentru modificarea lit. c) a art. 6 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Noi definitii

Legea nr. 277/2009 da, printre altele, o noua definitie a insolventei, astfel incat datoriile sa indeplineasca toate cele trei conditii prevazute de lege, si anume datoriile sa fie certe, lichide si exigibile.

Astfel, potrivit modificarilor introduse prin legea nr. 277/2009, “insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.”

Potrivit aceleiasi legi, “creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si caruia i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelele de creante contra debitorului intocmite in procedura si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat in calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege. Au calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura insolventei, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;”.

Acest amendament a fost justificat prin faptul ca definitia anterioara referitoare la creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei excludea de la participarea la adunarile de creditori a celor care nu sunt inscrisi in tabelul definitiv.

Valoarea-prag, majorata la 30.000 de lei

Conform legii nr. 277/2009, cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, va creste la 30.000 de lei, iar pentru salariati ramane la 6 salarii medii pe economie.

Sectii de insolventa la tribunale

De asemenea, tribunalele vor avea sectii de insolventa, competente in procedurile prevazute de Legea insolventei nr. 85/2006.

Astfel, Legea nr. 277/2009 stabileste ca “toate procedurile prevazute de prezenta lege (n.r. Legea nr. 85/2006), cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta sectiei de insolventa a tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de judecatorul-sindic. In circumscriptia curtii de apel va functiona o singura sectie de insolventa. Aceasta se organizeaza in cadrul tribunalului din localitatea in care isi are sediul respectiva curte de apel.”

Noi reglementari privind antecontractele de vanzare-cumparare

Legea nr. 277/2009 introduce noi prevederi pentru reglementarea antecontractelor de vanzare-cumparare. Potrivit legii, obligatiile rezultand dintr-un antecontract de vanzare-cumparare cu data certa, anterioara deschiderii procedurii, in care promitentul-vanzator intra in procedura, vor fi executate de catre administratorul judiciar/lichidator la cererea promitentului-cumparator, daca:
- pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se afla in posesia promitentului-cumparator;
- pretul nu este inferior valorii de piata a bunului;
- bunul nu are o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare.

Taxe judiciare de timbru majorate

Legea nr. 277/2009 modifica si Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, stabilind ca actiunile, cererile si contestatiile introduse in temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei si al Ordonantei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit se vor taxa cu 120 lei.

Concurenta neloiala

Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea „slaba” pentru a-i ti

Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea „slaba” pentru a-i tine in frau pe diversionisti

Prin definitie, „concurenta neloiala consta in orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii (art. 2 din Legea nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale, completata si modificata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001). Prin urmare, avem de-a face cu o definitie care permite o apreciere extrem de larga a faptelor de concurenta neloiala. Art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991 definesc principalele acte de concurenta neloiala de natura penala si contraventionala, insa aceasta lista nu este si nu poate fi exhaustiva in privinta practicilor anticoncurentiale. Dupa cum remarca expertii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, exista intotdeauna acte noi de concurenta neloiala, de vreme ce, in aparenta, nu exista nici un fel de limite ale inventivitatii in domeniul concurentei. Orice incercare de a cuprinde toate actele de concurenta prezente si viitoare intr-o definitie cuprinzatoare – care, in acelasi timp, prezinta toate comportamentele interzise si este destul de flexibila pentru a se adapta noilor practici comerciale – a esuat păna in prezent.

Actele parazitare (free riding)
Asa-numita concurenta parazitara, concept larg vehiculat in lumea occidentala (sub terminologia free riding sau parasitisme), inseamna ca un agent al pietei traieste ca un parazit, pe seama muncii altora, tragand foloase din eforturile si reputatia celorlalti. In alte tari, astfel de practici au fost recunoscute pe cale legislativa drept acte specifice de concurenta neloiala, primind incadrari specifice. In Romănia, Legea privind combaterea concurentei neloiale nu prevede incadrari penale si nici macar contraventionale pentru astfel de manifestari. Ramane doar raspunderea civila. Dar pentru asta este necesara o actiune in justitie, demarata de partea lezata, ceea ce inseamna o mare intarziere pentru luarea unor masuri impotriva faptelor anticoncurentiale.
Aceste practici se regasesc pe piata sub cele mai diverse forme, cum ar fi imitarea parazitara a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau marci de prestigiu. Anumite actiuni vizeaza transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci asupra propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizeaza, in contextul comercializarii si al publicitatii produselor lor, expresii ca: „gen”, „de tipul”, „ca si produsul X”, „mod”, „stil”, „marca”, „gust”, „dupa reteta” sau alte mentiuni asemanatoare. Cu alte cuvinte, incearca sa atraga asupra produselor lor avantajele garantiilor de calitate conferite de marci consacrate. O serie de legi speciale aparute recent, cum ar fi H.G. 106/7.02.2002, privind etichetarea alimentelor, art. 6, alin. 4 din Anexa nr. 1, interzic expres utilizarea unor astfel de termeni. Aceste restrictii isi au originea tocmai in ideea de a reprima manifestarile neloiale ale concurentei care, folosind o astfel de publicitate si practicănd, eventual, preturi mai scazute, poate deturna o parte din clientela celor care, prin eforturile lor, au consacrat marcile respective.

Deturnarea clientelei
Un caz anticoncurential frecvent este inregistrarea unui nume de domeniu identic cu un semn distinctiv care deja exista, in scopul de a crea confuzie in randul consumatorilor si de a acapara clientela concurentilor. Dupa nenumaratele procese referitoare la domenii, transate in favoarea reclamantilor, practicile neloiale de acest gen s-au extins pe alte directii pe Internet. Mai nou, Google este in procese cu mai multe companii pentru ca a vandut cuvinte-cheie si metatag-uri constand in denumirile unor marci celebre.

Afacerea Imaje versus Wolke
este un alt caz celebru ajuns in manualele de drept. Compania Wolke, care vindea cerneala pentru imprimantele Imaje, a inregistrat drept nume de domeniu www.imaje-ink.com, care-i dirija pe internauti catre site-ul sau www.wolk-ink.de. Judecatorii au relevat riscul de confuzie pentru consumatorii cu atentie medie, tentati sa atribuie aceeasi origine pentru cerneala ca si pentru imprimante.
O alta maniera, mai ocolita, de deturnare a clientelei a fost cea folosita de France Telecom. Societatea SFR, titulara a marcii SFR, care dispunea deja de numele de domeniu www.sfr.fr, a constatat ca societatea americana W3 System Inc a depus nume de domeniu www.sfr.com, cu conexiuni pornind de pe site-ul France Telecom, concurenta SFR. Si in acest caz, deturnarea clientelei este perfect caracterizata, chiar daca a existat o companie interpusa.

Confuzie privind semnele distinctive
Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn caracteristic al societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de art. 83 din Legea nr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul infractiunii de concurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori similare este de natura a produce confuzie.
In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala care consta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, „constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei folosirea unei firme (…) marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”. Confuzia poate fi provocata nu doar de o contrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui comerciant. Aceasta imitatie poate sa fie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente caracteristice, poate crea confuzie. De exemplu, instanta franceza a considerat ca marca „La vache serieuse” produce un risc de confuzie cu bine cunoscuta marca „La vache qui rit”, intrucăt creeaza impresia unei origini comune a produselor. Un litigiu de rasunet a avut loc intre companiile France Telecom si Communication Media Services, avand ca obiect marcile „Pages Jaunes” si „Pages Soleil”. Instanta franceza a condamnat compania Communication Media Services considerănd ca utilizarea marcii „Page Soleil” este de natura sa creeze confuzie cu bine cunoscuta marca „Page Jaunes”. Conform instantei franceze, cuvăntul „soleil” duce cu găndul la culoarea galbena si comporta si similaritati auditive, avănd acelasi numar de termeni si silabe ca si culoarea galbena.
Legea incrimineaza faptele „de natura sa produca confuzie”, ceea ce inseamna ca, pentru a fi in prezenta unui act de concurenta neloiala, nu este necesar sa se fi produs deja o confuzie, ci doar sa existe un risc in acest sens. Riscul de confuzie se raporteaza la consumatorul obisnuit, cu atentie mijlocie, cu un nivel de educatie si de inteligenta mediu, comun. Totusi, daca produsul este targetat pe o categorie de consumatori initiati, specializati oarecum in utilizarea acestuia, riscul de confuzie se apreciaza in functie de acesti consumatori.

Capacitea de exercitiu a persoanei fizice

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile si de a-si asuma in acelasi mod obligatii, savarsind acte juridice proprii. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice are la baza ideea dupa care aceasta este in masura sa inteleaga, datorita maturitatii de gandire si a experientei sale insemnatatea si consecintele actelor pe care urmeaza sa le savarseasca. De aceea, legea nu recunoaste capacitatea de exercitiu, minorului care nu a implinit varsta de 14 ani precum si persoanei care suferind de alienatie sau debilitate mintala este pusa sub interdictie prin hotararea judecatoreasca definitiva. Poate fi deplina sau restransa Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora adica la implinirea varstei de 18 ani. Prin exceptie minorul care se casatoreste dobandeste capacitatea de exercitiu deplina. Capacitatea de exercitiu restransa se dobandeste de catre minor la implinirea varstei de 14 ani. Minorul care dobandeste capacitatea de exercitiu restransa are dreptul de a incheia acte juridice cu incuviintarea prealabila a reprezentantilor legali, parinti sau tutore. De la acesta regula exista unele exceptii, legea autorizand ca minorul cu capacitate de exrcitiu restransa sa savarseasca acte juridice singur, fara autorizatia prealabila a reprezentantilor sai legali. Astfel femeia se poate casatori de la implinirea varstei de 16 ani si, in unele cazuri, chiar de la varsta de 15 ani. Minorul care a implinit 16 ani se poate incadra in munca, prin incheierea contractului de munca. Minorul intre 14 si 16 ani se poate incadra insa in munca numai cu incuviintarea prealabila a reprezentantilor legali si, pe langa aceasta, cu avizul medical. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur depuneri la casele de pastrare de stat, fiind in drept sa dispuna de sumele depuse in conformitate cu prevederile regulamentare referitoare la activitatea acestor institutii; tot astfel, poate incheia acte de administrare a patrimoniului, daca aceste acte nu-i aduc nici o vatamare. Testamentul se face si se revoca de minor daca a implinit 16 ani. Minorul de la varsta de 14 ani poate accepta o donatie, daca aceasta nu este cu sarcini si daca nu este afectata de modalitatea conditiei. De asemenea, poate cere singur instantei judecatoresti modificarea masurilor privitoare la derpturile si obligatiile personale sau patrimoniale, care se nasc intre el sdi parintii divortati. Minorul de 10 ani consimte singur la infierea sa. Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu si cele cu capacitate de exercitiu restransa pot incheia singure acte de mica insemnatate economica necesare existentei zilnice; de asemenea, pot dobandi drepturi si obligatii ca urmare a unor fapte juridice cum ar fi; dreptul la despagubiri pentru prejudiciile cauzate prin fapte ilicite sau obligatia de a repara asemenea pagube, in acest din urma caz daca au actionat cu discernamant.

Despre raspunderea fostilor asociati si administratori in caz de cesiune a partilor sociale ale societatii debitoare

Tot mai frecvent, pe fundalul crizei, oameni de afaceri mai mari sau mai mici incearca sa fuga de datoriile create de afacerea lor cesionandu-si partile sociale si renuntand la orice calitate in firma.

De obicei, intermediarii gasesc cumparatori din alte zone ale tarii decat cea in care are sediul firma cesionata, persoane care nu detin in proprietate bunuri imobile sau mobile, si care pentru o suma modica semneaza orice.

Pentru care datorii ale firmei raspunde in continuare asociatul-administrator cedent?

a) Instrumentele de plata emise de societate si avalizate in nume personal ii vor putea fi opuse ca titluri executorii in temeiul carora creditorii ii vor putea executa silit averea personala mobiliara si imobiliara, conform dispozitiilor privind avalul din Legea 58/1934 si Legea 59/1934.

Astfel, atunci cand acceptati file CEC si Bilete la ordin ca garantie sau ca plata pentru marfa livrata sau serviciile prestate, intelept este sa solicitati avalizarea in nume propriu de catre administrator/asociat.

In acest fel, in caz de cesiune a partilor sociale ale firmei catre un ilustru si insolvabil necunoscut, in caz de faliment fara bunuri, va ramane un obligat impotriva caruia sa va indreptati.

b) Imprumuturile bancare contractate de societati sunt, in marea majoritate a cazurilor, garantate de asociatii-administratori in nume personal, prin avalizarea unui bilet la ordin garantie sau prin emiterea de fidejusiuni in conditiile art. 1652 si urm. Cod Civil. De obicei, fidejusiunile au inserate clauze de renuntare la beneficiul de diviziune si discutiune.

Fie in temeiul avalului, fie in temeiul contractului de fidejusiune, banca se va indrepta impotriva fostilor asociati-administratori care si-au cesionat partile sociale.

Garantia personala constituita prin aval sau prin fidejusiune se deosebeste de garantiile reale constituite prin contracte de ipoteca sau gaj deoarece ea nu se refera doar la bunurile existente in patrimoniul debitorului garant la momentul emiterii garantiei, ci la intreg patrimoniul prezent si viitor al acestuia, permitand urmarirea silita a bunurilor care intra in patrimoniul debitorului chiar si dupa data inceperii executarii silite.

Implicit, garantiile reale oferite de fostii asociati-administratori pentru datoriile societatii ale caror parti sociale le-au cesionat, raman valabile in continuare. Bunurile grevate in acest fel prin ipoteca sau gaj vor putea fi executate silit pentru datoriile societatii imprumutate.

Cedentii care au calitatea de garanti se vor putea intoarce pentru sumele platite in contul datoriilor societatii ale carei parti sociale le-au cesionat, impotriva societatii, insa acest fapt nu constituie o consolare in cazul in care firma pe care au cesionat-o este insolvabila.

In contractele comerciale pe care le incheiati se pot insera si clauze prin care societatea co-contractanta sa fie obligata sa notifice orice schimbare a asociatilor/administratorilor; de asemenea, avand in vedere ca multe contracte se incheie in considerarea calitatilor persoanei care conduce si reprezinta la acel moment societatea in cauza, se pot insera si clauze prin care aceasta se obliga sa nu instraineze partile sociale pe durata derularii contractului respectiv. In caz de incalcare a clauzei, se poate invoca inclusiv inselaciunea in contracte.

Chiar daca iesirea din zona de foc a asociatului/administrator cedent poate fi gandita si instrumentata din timp, in sensul instrainarii tuturor bunurilor urmaribile din patrimoniul sau si chiar al societatii, in cazul existentei unor garantii personale acordate de acesta unor creditori ai societatii el va raspunde si cu bunurile ce vor intra in viitor in patrimoniul sau, prin mosteniri, donatii, constituirea de noi societati etc.

c) De asemenea, este posibila in continuare si antrenarea raspunderii sale patrimoniale in temeiul Legii 85/2006 pentru datoriile societatii, daca aceasta intra in faliment. Astfel, se poate proba contributia sa la intrarea societatii in insolventa, in calitate de administrator de drept sau chiar de administrator de fapt, in cazul acelor asociati care nu au avut oficial calitatea de administratori.

In raportul privind cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia starii de insolventa a debitoarei, administratorul judiciar va trebui sa analizeze activitatea debitoarei din ultimii ani, si o cesiune survenita cu putin timp inainte de declansarea procedurii nu-l va impiedica sa observe ca, de fapt, situatia firmei se datoreaza activitatii desfasurate sub conducerea administratorului-asociat de dinainte de cesiune, si nu actualului asociat/administrator.

La propunerea administratorului/lichidatorului judiciar, sau chiar a Comitetului Creditorilor, judecatorul sindic va putea dispune angajarea raspunderii patrimoniale a persoanelor care au cauzat starea de insolventa a debitoarei, conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, prin folosirea bunurilor sau creditelor societatii in folosul propriu sau al unui tert, prin efectuarea de acte de comert in interes propriu, sub acoperirea persoanei juridice, prin dispunerea, in interes propriu, a continuarii unei activitati care ducea in mod vadit societatea la incetare de plati, prin tinerea unei contabilitati fictive, provocarea disparitiei unor documente contabile sau neindeplinirea obligatiei de a tine evidenta contabila legala, prin deturnarea sau ascunderea unei parti din activul societatii ori marirea fictive a pasivului acesteia, prin utilizarea de mijloace ruinatoare pentru procurarea de fonduri pentru societate, in scopul intarzierii incetarii de plati sau prin efectuarea directa sau prin subordonati de plati preferentiale catre un creditor in dauna celorlalti creditori, in luna precedenta incetarii platilor.

Cu aceasta sentinta de angajare a raspunderii patrimoniale debitorul va fi executat silit, executarea putand incepe in termen de 3 ani de la pronuntarea hotararii, care este definitiva si executorie, si poate continua atat timp cat creditorul urmaritor are rabdare ca in patrimoniul debitorului urmarit, fost asociat/administrator, sa reintre bunuri urmaribile, in situatia in care acesta si-a regizat iesirea din scena in asa fel incat la momentul respectiv sa fi instrainat toate bunurile sale mobile si imobile ce puteau fi executate silit.

Debitorii de rea credinta trebuie sa aiba in vedere ca legea stabileste in favoarea creditorilor si dreptul de a ataca, in nume personal, actele frauduloase facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor, precum si dreptul de a exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care ii sunt exclusiv personale, astfel ca acestia au posibilitatea refacerii unui patrimoniu spoliat cu grija.

sursa:avocat.net

Cum sa deveniti francizat

Intrarea intr-o afacere in sistem de franciza poate fi o provocare pentru oricine doreste sa-si deschida o afacere proprie.Indiferent de tipul de franciza pentru care optati, inainte de luarea deciziei finale, analizati urmatorii trei factori de care depinde succesul optiunii dumneavoastra:1. Apreciati daca sunteti persoana potrivita pentru a deveni francizatCe calitati ii sunt necesare unui francizat? Iata cateva dintre ele:Un bun francizat trebuie sa aiba capacitatea de a conduce o afacere pentru care mentinerea identitatii pe toata durata ei este esentiala. Veti intra intr-o afacere care poate dura 20 de ani. In tot acest timp, veti face in esenta, acelasi lucru. Daca sunteti o persoana care vrea permanent schimbarea, nu sunteti bun pentru a fi un francizat.Francizatul trebuie sa aiba capacitatea de a accepta puncte de vedere diferite de cele proprii. Opiniile fiecarui francizat in legatura cu functionarea afacerii sunt foarte importante pentru cresterea eficientei si calitatii retelei de franciza. Mai mult decat atat, insa, un francizat trebuie sa fie capabil sa asculte parerile francizorului. Si sa le accepte!Francizatul trebuie sa fie un om corect si sa aiba capacitatea de a respecta regulile jocului facute de francizor. Francizorul trebuie sa fie sigur ca fiecare francizat va aplica intocmai metodele si procedurile sistemului creat de el. Daca sunteti genul de persoana care ,,stiti mai bine” cum trebuie facut si ,,faceti ceea ce stiti dumneavostra”, renuntati la a deveni francizat. De asemenea, daca preferati sa inovati in loc sa executati, este preferabil sa va deschideti o afacere in care sa fiti total independent.Francizatul trebuie sa aiba incredere in francizor. Plecati de la premisa ca este interesul francizorului ca afacerea sa mearga din ce in ce mai bine. O cifra de afaceri mai mare pentru francizat inseamna redevente mai mari pentru francizor. Prin urmare, trebuie sa aveti incredere in solutiile si suportul pe care francizorul vi le furnizeaza.Francizatul trebuie sa aiba abilitati de comunicare. In primul rand, trebuie sa aveti o buna comunicare cu francizorul. Un francizat care se consulta permanent cu francizorul va fi un om de afaceri de succes. In al doilea rand, trebuie sa fiti un bun comunicator in relatiile cu toate celelalte persoane cu care veniti in contact: angajati, specialisti, alti francizati, clienti.Pentru mai multa siguranta este bine sa verificati si daca printre ,,gandurile” dumneavoastra se afla vreunul dintre cele de mai jos:- ” sa iau franciza si pe urma fac cum ma duce capul “;- ” francizorul nu face totul ca eu sa reusesc “;- ” ma voi ocupa si de franciza, dar si de afacerile mele “;- ” ca francizat voi fi sef si nu voi mai avea de muncit “;- ” de obicei cedez cand inregistrez esecuri “;- ” n-am aptitudini pentru a fi francizat, dar am banii necesari “.Daca bifati chiar si numai una din casutele de mai sus, renuntati la franciza inca de pe acum. Aveti posibilitatea, in schimb, sa va deschideti o afacere proprie pe care sa o conduceti cum doriti. Dupa efectuarea acestei evaluari, decideti daca sunteti potrivit sau nu, pentru o afacere in sistem franciza.2. Stabiliti care este tipul de franciza care vi se potriveste.Alegeti dintre oportunitatile de franciza existente pe piata pe aceea care vi se potriveste. Calitatile dumneavoastra si planurile dumneavoastra de viitor in afaceri trebuie sa corespunda francizei pentru care optati. Pentru a stabili cu ce tip de franciza sunteti compatibil, este indicat sa analizati cu atentie:a) Ce doriti dumneavoastra de la o afacere sau care este afacerea visurilor dumneavoastra?Intrebarea cea mai importanta este: ,,Aceasta franciza este afacerea la care am visat?”Pentru a afla adevarul, raspundeti la urmatoarele intrebari:- ce rezultate doriti sa obtineti de la afacerea dumneavoastra?- ce fel de afacere va valorifica la maximum competentele?- cum va afecta investitia in afacere situatia dumneavoastra financiara?- cum va influenta noua afacere viata familiei dumneavoastra?- sunt rezultatele suficient de bune pentru a contrabalansa sansa pe care o pierdeti daca ati fi investit in altceva?Dupa ce raspundeti acestor intrebari generale, aflati daca preferintele dumneavoastra personale pot afecta sau nu activitatea dumneavoastra ca francizat:- preferati o afacere care are multi salariati sau numai cativa?- preferati sa fiti toata ziua imbracat in costum sau va place o tinuta lejera?- preferati o afacere care sa va ocupe numai cinci zile pe saptamana sau o afacere care sa va ocupe toata saptamana?- starea de sanatate va permite sa va angrenati intr-o astfel de provocare?- va rezista familia dumneavoastra unei schimbari a modului de viata?- sunteti dispus sa va riscati capitalul acumulat?Raspundeti la aceste intrebari inainte de a va uita pe ofertele de franciza. Ofertele de francize trebuie sa constituie raspunsuri in oglinda la ceea ce dumneavoastra ati hotarat ca preferati.b) Ce asteptati de la o franciza si de la un francizor ?Pentru a decide daca veti deveni sau nu francizat, trebuie sa stabiliti ce asteptati de la un un sistem de franciza si de la francizor.Iata cateva intrebari care va pot ajuta, in calitate de francizat sa va alcatuiti ,,lista de asteptari”:- caut o afacere de succes care poate fi transferata usor catre francizat?- caut o companie care sa fie neaparat interesata sa se dezvolte?- caut un francizor care sa-mi raspunda la toate intrebarile?- caut un francizor care sa gandeasca ca mine, sa avem aceeasi viziune asupra afacerii?- caut o companie cu un renume puternic si cu posibilitati mari de dezvoltare?- caut un contract de franciza favorabil ambelor parti?- caut un francizor care sa ofere asistenta permanenta: in alegerea locatiei, in scolarizarea personalului, in operatiunile curente etc.?- caut un francizor suficient de dezvoltat incat sa aiba capacitatea umana, functionala, financiara si experienta necesara pentru a ma ajuta?- caut un francizor si o franciza fara litigii si alte probleme de acest gen?- caut un francizor orientat spre noile tehnologii?- imi plac ceilalti francizati din retea?Ati stabilit caracteristicile francizei pe care o cautati? Inseamna ca ati reusit sa va autocunoasteti foarte bine si ca puteti incepe sa cautati o franciza.c) Ca re sunt oportunitatile de franciza de pe piata? In urma unei munci de cercetare, selectati o franciza din multitudinea de oportunitati existente. Cititi cu atentie fiecare oferta care va intereseaza si pregatiti interviul cu fiecare francizor, dupa cum urmeaza:- formulati intrebari despre francizor;- formulati intrebari despre francizati;- contactati cativa francizati pentru a culege pareri despre franciza;- reformulati intrebarile;- adaugati intrebari noi, astfel incat sa fiti sigur ca nu v-a scapat nimic;- vizitati locatii ale francizatilor;- faceti o lista a rezultatelor dupa fiecare vizita;- vizitati sediul francizorului sau al master francizorului.Puteti adresa francizorului urmatoarele intrebari:a) care sunt proiectele de dezvoltare a afacerii?b) ce experienta are in domeniu?c) ce litigii are, cu cine, care este obiectul lor, daca are litigii cu francizatii si de ce?d) ce probleme de solvabilitate are sau a avut?e) este cotat la bursa si care este dinamica valorii actiunior?f) care este taxa de franciza?g) care sunt proiectele de promovare regionale, nationale si locale si care este contributia francizatului la cheltuielile de publicitate?h) este marca francizorului inregistrata si pe ce perioada?i) ce se intampla la expirarea termenului contractului?j) ce se intampla in caz de renuntare a francizatului la franciza?Dupa ce aveti raspunsurile la aceste intrebari, concluzionati daca oferta analizata va mai intereseaza sau nu.A gasi franciza potrivita si de calitate este un proces care dureaza. Pentru a reusi, cuvantul de ordine trebuie sa fie: ,,Rabdare!”.3. Calculati costurile francizeiInainte de a alege o franciza, este important sa determinati daca dispuneti de suficienti bani pentru finantarea ei. Prin urmare, trebuie sa faceti o estimare corecta a costurilor necesare pentru inceperea afacerii.Din lista cheltuielilor necesare pentru deschiderea unei afaceri in sistem de franciza nu trebuie sa lipseasca urmatoarele:a) Cheltuieli cu locatia si imbunatatirile aduse acesteiaIn functie de bugetul de care dipuneti, puteti alege sa inchiriati sau sa cumparati un spatiu in care sa va desfasurati activitatea. Indiferent de varianta pentru care optati, cheltuielile cu locatia sunt printre cele mai consistente investitii de deschidere pe care le faceti.Costurile pe care le implica locatia sunt:Cheltuieli cu gasirea locatiei potrivite, care pot insemna: plata serviciilor unei agentii imobiliare; studii demografice; studii de trafic; studii referitoare la competitia locala; cheltuieli de transport.Luati in calcul faptul ca, de regula, alegerea unei locatii se face dupa studierea mai multor alternative. Aceasta inseamna ca pentru fiecare dintre ele trebuie sa faceti alte evaluari si, prin urmare, alte cheltuieli. Cheltuieli cu chiria si intretinereaDaca ati ales sa inchiriati spatiul, luati in calcul faptul ca trebuie sa platiti chirie, intretinere si inainte de a deschide afacerea. De la intrarea in posesia spatiului pana la momentul la care el va deveni functional va mai curge timp. Si, evident, va curge si obligatia de a plati chiria.Este important sa stiti ca pana ce afacerea va putea sustine aceste cheltuieli, va trebui sa le acoperiti dumneavoastra din resursele proprii. Desigur, va trebui sa estimati perioada de timp dintre data incheierii contractului de inchiriere si cea la care afacerea se va sustine singura. Inmultiti numarul de luni cu chiria si celelalte cheltuieli lunare si puteti avea o estimare aproximativa a acestor costuri. Exista si posibilitatea ca cel care va inchiriaza sa va solicite sa platiti chiria in avans pe o anumita perioada. Trebuie sa dispuneti si de acesti bani. Cheltuieli cu achizitia proprietatiiIn cazul in care preferati sa cumparati locatia, va trebui sa platiti pretul spatiului. In plus, daca este posibil din punct de vedere legal, veti cumpara si terenul pe care se afla spatiul. Atunci cand spatiul achizitionat este un imobil-casa, terenul poate fi chiar mai scump decat casa. Luati in calcul toate aceste detalii si estimati costurile unui contract de vanzare-cumparare a spatiului. Nu uitati sa adaugati cheltuielile de autentificare a contractului, cheltuielile de intabulare, cheltuielile cu eventuale expertize de specialitate. Alte cheltuieli cu locatiaDobandirea folosintei sau a proprietatii unui spatiu este un pas foarte important. Dar cheltuielile legate de spatiu nu se opresc aici. Este posibil ca, in unele cazuri sa fie mai mari cheltuielile de amenajare a spatiului decat, de exemplu, cuantumul chiriei pe primele sase luni de folosinta. Iata ce alte cheltuieli mai pot fi necesare pentru amenajarea locatiei:* proiecte arhitecturale, planuri de constructie si onorarii. De regula, francizorul va pune la dispozitie un set de planuri standard. Cu toate acestea, trebuie sa angajati un arhitect si un inginer constructor pentru modificarea planurilor in functie de specificul locatiei. Aceste adaptari presupun costuri cu serviciile arhitectului, ale constructorului, costuri cu obtinerea autorizatiilor.Este obligatoriu sa folositi serviciile arhitectilor autorizati si ale specialistilor in constructii pentru elaborarea planurilor de amplasare si constructie a spatiului. Aveti aceasta obligatie si in cazul in care doriti sa faceti doar modificari ale spatiului respectiv.* imbunatatiri si constructii. Daca va trebui sa construiti cladirea sau sa aduceti modificari si imbunatatiri acesteia, investitiile necesare pot fi substantiale. Veti cheltui cu materii prime, materiale, forta de munca. Faceti o estimare cat mai detaliata a costurilor pe care le presupune organizarea si functionarea unui astfel de santier.Adaugati costurile constructiei propriu-zise.* amenajarea peisagisticaFlorile, iarba, copacii fac din spatiul unde va primiti clientii un loc mai primitor. Pentru amenajarea peisagistica veti angaja un specialist, in plus, va trebui sa instalati sisteme de irigatie pentru intretinerea spatiilor verzi.* elemente de decor si insemne de marca. Pentru decorarea locatiei va trebui sa achizitionati: sisteme de iluminat, insemne de marca, tablouri si alte obiecte de decor.b) Cheltuieli cu echipamente si accesoriiEchipamentele sunt mult diferite de la o franciza la alta. Faceti o lista cu echipamentele necesare si evaluati costurile de inchiriere sau cumparare ale acestora.Lista de echipamente si accesorii poate cuprinde: mese, scaune, instalatii, echipamente de birou, echipamente de bucatarie, camioane, echipamente pentru locuri de joaca, sisteme de telefonie, ghisee, echipamente hardware si software, sisteme de securitate.Echipamentele neesentiale pot fi procurate de la magazinele second hand. Informati-va cu privire la generatia din care face parte echipamentul si verificati daca va rezista operatiilor pentru care intentionati sa le folositi. Exista tehnologii care se schimba de la o zi la alta.Analizati posibilitatea de a incheia un contract de leasing, ca metoda de achizitie. Este posibil ca leasingul sa va permita costuri mai mici pentru inceput si schimbarea echipamentelor atunci cand saltul tehnologic o cere.c) Cheltuieli cu obiecte de inventarFie ca produceti si/sau vindeti bunuri si/sau oferiti servicii, aveti nevoie de un inventar de inceput. Pentru a afla care este dimensiunea inventarului initial, consultati-va cu alti francizati. Tot ei va pot da informatii si cu privire la periodicitatea cu care trebuie sa reinnoiti inventarul.d) Taxa de francizaSe plateste la semnarea contractului. Taxele de franciza sunt diferite de la un francizor la altul. Aceasta cheltuiala este foarte simplu de estimat, deoarece este o informatie pe care o primiti de la francizor. O taxa de franciza mica nu inseamna o afacere mai putin profitabila, dupa cum nici o taxa mare nu va garanteaza castiguri mari.e) Cheltuieli ocazionate de deschiderea oficialaDeschiderea oficiala a locatiei este un eveniment. Atunci cind va calculati costurile francizei adaugati si salarii ale angajatilor, onorarii ale companiilor care se ocupa de eveniment si cheltuieli de protocol.f) Capitalul rulantEste capitalul necesar pentru finantarea cheltuielilor curente care nu sunt acoperite de banii castigati din afacere. Estimarea capitalului rulant se face in functie de perioada de timp necesara afacerii pentru a se sustine singura. Sunt afaceri pentru care sunt suficiente cateva luni si afaceri pentru care este nevoie de cativa ani pentru a acoperi din profit cheltuielile curente.g) TimpulTimpul costa bani. Timpul pe care-l cheltuiti pentru a construi si a amenaja locatia, pentru a angaja personal si a-l califica, pentru a face promovarea afacerii si, mai ales, pentru a forma o clientela este o investitie la fel de importanta ca si celelalte. Si nu uitati sa luati in calcul toate perioadele de asteptare in care, desi nu veti avea incasari, veti cheltui.Estimarea costurilor necesare pentru deschiderea unei afaceri in sistem de franciza trebuie facuta cat mai detaliat si cat mai exact cu putinta. Orice greseala poate genera disfunctii in operarea francizei si imposibilitatea folosirii ei la maximum. Planificati-va atat sumele necesare, cat si termenele la care sumele trebuie cheltuite.De regula, intre costurile estimate si costurile reale se inregistreaza diferente semnificative. De aceea, este important ca in determinarea nevoilor financiare sa nu subestimati suma de care veti avea nevoie.Dupa ce veti determina nevoile financiare, va trebui sa identificati sursele de finantare. Este etapa in care veti lua in considerare toate resursele financiare posibile pentru a intra in afacere: economiile proprii, imprumuturi bancare, finantare de la francizori ori de la societati de finantare, achizitionare de bunuri prin societati de leasing, imprumuturi de la familie si prieteni sau, eventual, surse de finantare externe. Cum sa deveniti francizor Pentru a construi si a dezvolta o afacere in sistem franciza, trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape, a caror ordine nu este stricta pentru ca multe dintre ele au loc in paralel:1. Construirea conceptului de baza al afaceriiConceptul de baza al afacerii trebuie sa fie cat se poate de simplu, pentru a fi rapid inteles si acceptat de catre viitorii francizati. Afacerea trebuie sa fie usor de condus si de catre viitorii dumneavoastra parteneri.Eforturile ce trebuie depuse pentru recrutarea si formarea profesionala a francizatilor sunt incomparabil mai mari in cazul unor afaceri complicate.Afacerea trebuie descrisa ca si cum dumneavoastra insiva ar trebui sa o deschideti inca o data, dar intr-un alt loc. De asemenea, dimensiunile investitiei trebuie gandite astfel incat eforturile pe care trebuie sa le faca francizatul sa nu-i sufoce afacerea si sa nu-l descurajeze.Descrierea afacerii include: descrierea cadrului fizic in care se desfasoara activitatea: spatiu, mobilier, design, decor si aranjamente interioare; descrierea activitatii care se desfasoara in acest spatiu si a modului de obtinere a profitului; cat si descrierea pietei: concurenta, clientela.Pentru a fi competitivi, este necesar ca afacerea dumneavoastra sa aduca ceva nou. Diferenta pe care aceasta o face in raport cu alte afaceri similare va aduce profit. In conceptul de afacere trebuie sa descrieti si „acel ceva” pe care nu l-a mai folosit nici unul dintre concurentii dumneavoastra pana acum.Exemplu:Pentru un mic magazin de gustari calde din vecinatatea unui liceu, descrierea pietei poate insemna:- constatarea lipsei oricarei dotari de gen din zona, sau- constatarea existentei de unitati similare in zona si descrierea respectivelor afaceri de la decor pana la orarul de servire practicat de acestea.Tot in aceasta etapa veti incepe sa construiti imaginea afacerii dumneavoastra. Veti decide ce marca doriti sa identifice produsele sau serviciile oferite de dumneavostra si veti solicita inregistrarea ei la OSIM.In alegerea marcii, trebuie sa aveti in vedere urmatoarele:* marca trebuie sa fie usor de recunoscut de catre clienti. Marca nu trebuie sa produca confuzie prin asemanare cu alte marci. Numele marcii trebuie sa fie scurt, sonor, clar si usor de pronuntat;* este preferabil sa fie un cuvant inventat, dar care sa acopere cat se poate de mult specificul activitatii. Un cuvant inventat are mai multe sanse sa fie inregistrat ca marca, deoarece este mare probabilitatea sa nu mai existe altele la fel sau asemanatoare;* cuvantul trebuie sa sune bine in toate limbile, pentru ca este posibil ca marca dumneavoastra sa devina cunoscuta international. Exemplu: O agentie de turism romaneasca numita „VARA” nu va vinde sub acest nume foarte bine in Spania deoarece in limba spaniola „vara” inseamna „vergea, baston”.2. Experimentarea conceptului afacerii intr-o unitate-pilotFrancizorul trebuie sa demonstreze capacitatea conceptului sau de afacere de a fi aplicat cu succes in practica. De aceea, conceptul de afacere trebuie testat de francizor in cel putin o unitate-pilot. Durata de functionare a unitatii-pilot trebuie sa fie suficient de mare pentru a se putea verifica viabilitatea afacerii. De regula, o astfel de operatiune se desfasoara pe o perioada de minimum un an.Unitatea-pilot este un „laborator” care permite francizorului:- sa determine daca afacerea raspunde cerintelor pietei;- sa determine daca profitul estimat a se realiza de catre viitorii francizati este suficient de mare pentru a justifica investitia in realizarea, promovarea si gestionarea francizei;- sa identifice punctele slabe ale afacerii si sa gaseasca solutii pentru eliminarea acestora;- sa stabileasca formula optima de management al afacerii;- sa determine care este formula contabila adecvata sistemului sau;- sa elaboreze manualul sau manualele de operare a francizei, dupa caz.In cazul in care punerea in practica a conceptului de afacere dovedeste ca afacerea functioneaza, conceptul respectiv poate fi cedat prin franciza.Rolul unitatii – pilot nu inceteaza odata cu dovedirea viabilitatii si rentabilitatii conceptului de afacere al francizorului. Unitatea-pilot continua sa experimenteze idei noi de dezvoltare si optimizare a afacerii.3. Construirea pachetului francizei .Experienta dobandita in deschiderea si conducerea unitatii-pilot va furniza informatiile necesare pentru construirea pachetului de franciza. Francizorul reuneste toate elementele conceptului sau de afacere intr-o marfa pe care urmeaza sa o comercializeze.Elementele conceptului de afacere reunite constituie continutul pachetului de franciza. Pachetul de franciza reprezinta ceea ce dumneavoastra cedati prin contractul de franciza. Francizatul va cumpara si va exploata pachetul de franciza in scopul comercializarii de bunuri si prestarii de servicii catre utilizatorii finali.Astfel, pachetul poate contine:* manuale care descriu in detaliu: cum se produc si se vand anumite bunuri; cum se furnizeaza anumite servicii; tehnici de marketing ce pot fi folosite; metode de afaceri; orice alte reguli pe care cel care adera la reteaua de francize trebuie sa le respecte; know-how-ul afacerii;* drepturile referitoare la marcile comerciale, nume comerciale, insemne ale magazinelor;* drepturile referitoare la modele si desene industriale si brevete de inventie;* durata contractului;* cuantumul taxelor: taxa initiala, taxa continua, taxa de publicitate;* drepturi de exclusivitate teritoriala;* proceduri de publicitate;* tipuri de servicii: initiale si continue;* profilul francizatului: societate comerciala mare, societate comerciala mica, persoana fizica.Pachetul francizei contine, asadar, tot ceea ce francizatul trebuie sa dobandeasca, sa stie si sa faca.4. Redactarea manualelor operationaleFrancizorul isi descrie metodele de operare a afacerii intr-un document numit manual de operare. Manualul contine toate procedurile si standardele pe care trebuie sa le respecte francizatul in operarea zilnica a afacerii. Informatiile cuprinse in manual asigura mentinerea identitatii francizorului si a omogenitatii retelei de franciza dezvoltate de acesta.Francizorul poate elabora unul sau mai multe manuale. In practica, multi francizori isi stabilesc regulile de operare in trei manuale, respectiv: manualul de marketing; manualul de produs sau serviciu; manualul de identitate vizuala.Aceste manuale sunt creatia fiecarui francizor in parte. Alcatuirea lor se face pe baza experientei acumulate in practica din operarea concreta a afacerii. In functie de specificul afacerii, unele informatii sunt mai importante decat altele pentru un francizor decat pentru altul. Unii francizori pot pune accentul pe Manualul De Identitate Vizuala, altii pe Manualul de Produs, iar altii pe Manualul de Marketing.Pentru un francizor care are ca obiect de activitate Bar, cel mai important este Manualul De Identitate Vizuala. Pentru o franciza de productie, in mod evident, este esential cum se face produsul. In acest caz, Manualul de produs va fi cu siguranta mai stufos decat Manualul de identitate vizuala.5. Publicitatea pentru recrutarea francizatilorIn aceasta etapa, incepeti cautarea unor intreprinzatori independenti, interesati si capabili sa adopte si sa promoveze procesele sau metodele productive si/sau comerciale ale retelei. Dati publicitatii oferta dumneavoastra, astfel incat ea sa ajunga in atentia potentialilor investitori.Prin intermediul ofertei, aduceti la cunostinta acestora faptul ca doriti sa incheiati o operatiune de franciza si prezentati informatii despre afacere. Faceti o scurta descriere a afacerii, care sa contina date de interes pentru candidati. Indicati in oferta dumneavoastra conditii minime pe care trebuie sa le intruneasca potentialul francizat. In acest fel, preselectati candidatii si va usurati munca ulterioara de selectare.Puteti mentiona:- daca francizatul trebuie sa fie persoana fizica sau persoana juridica;- pregatirea necesara;- experienta in domeniu;- daca partenerul va trebui sa se ocupe exclusiv de afacerea ce i se incredinteaza sau isi poate derula afacerile proprii in continuare;- unele conditii financiare.Nu uitati ca cea mai eficienta publicitate o va face unitatea dumneavostra pilot. Oricare dintre clientii unitatii-pilot poate fi interesat sa devina francizat daca a fost sedus de functionarea conceptului dumneavoastra de afacere.|Strategia de promovare a retelei de francizaPentru a gasi cei mai buni francizati trebuie sa va promovati afacerea. Comunicarea cu potentialii francizati este deosebit de importanta. De informarea acestora, de atragerea celor mai buni candidati, depinde succesul de ansamblu al retelei de franciza. Pentru acest motiv, strategia de informare si comunicare trebuie sa ocupe un loc central in cadrul strategiei de ansamblu a procesului de francizare. Politica promotionala este cea care asigura legatura permanenta a firmei cu piata pe care aceasta actioneaza. Receptionarea si transmiterea de informatii din si catre piata constituie o conditie a reusitei afacerii dumneavoastra.Canalele prin care o firma realizeaza o promovare eficienta a propriei imagini, a produselor sau serviciilor sale sau a formulei sale de afaceri sunt diverse. In ultimii ani, este evidenta folosirea pe scara larga a Internetului ca forma de promovare. Foarte multe firme, din toate domeniile de activitate, sunt prezente pe World Wide Web cu propriul site.a) Promovarea prin propriul site pe InternetRegulile de baza care trebuie avute in vedere la planificarea, deschiderea si gestionarea propriului website sunt urmatoarele: Oferiti candidatilor toate informatiile care le dau acestora posibilitatea de autoevaluare deoarece un rol important al site-ului este acela de a precalifica candidatul. Este foarte important ca un candidat sa poata aprecia, pe baza informatiilor primite, daca este potrivit pentru urmatoarele etape ale procesului de francizare. Prin pre-calificarea on-line sunt economisite importante resurse umane si de timp ale francizorului. Candidatii trebuie ajutati sa gaseasca site-ul cat mai usor. Existenta unui website nu este suficienta. Similar unui magazin, un site trebuie sa isi formeze un trafic al vizitatorilor. Pentru asigurarea acestui flux, site-ul trebuie promovat prin metode precum: media, asigurarea prezentei in listele returnate de motoarele de cautare, promovarea reciproca intre site-uri sau „inchirierea” unor cuvinte-cheie, printarea adresei de Internet pe orice suport fizic (carti de vizita, pixuri, brosuri, in antetele tuturor documentelor si plicurilor) sau prezenta in publicatiile de specialitate (reviste, cataloage). Acordati atentie design-ului pentru a atrage atentia. Este foarte important ca, in momentul in care vizitatorul intra pe site-ul unei retele de franciza, sa il perceapa ca pe o parte componenta a unei strategii globale de promovare. El va cauta acele elemente care l-au determinat sa viziteze site-ul. Secretul reusitei consta in aceea ca transmiterea intregului ansamblu de informatii sa se faca pastrandu-se formatul comun al intregii strategii. Aceasta unitate va crea vizitatorului interesat in a deveni parte componenta a retelei de franciza o impresie placuta, confortabila, prin rigurozitatea si consistenta apropierii fata de candidati.Asigurati vizibilitatea sectiunii de francizare. Este bine ca site-ul dedicat francizei sa fie riguros organizat, permitand vizibilitatea in orice moment a celor mai importante informatii. Daca el este parte componenta a site-ului general al firmei, este esential ca in meniul principal sa fie prezenta rubrica „franchising”.Site-ul trebuie sa fie bine organizat, usor de folosit si relevant. Site-ul trebuie sa reflecte si sa ofere informatiile referitoare la procesul de selectare a francizatilor. Este necesara precizarea pasilor care trebuie urmati in cadrul acestui proces si semnificatia fiecaruia. Prezentarea informatiilor trebuie sa se faca intr-o structura cat mai bine organizata, pe capitole, urmarindu-se fiecare punct de interes al candidatilor.Un impact puternic asupra candidatilor il au „povestile de succes” ale altor francizati sau alte aprecieri favorabile la adresa retelei de franciza. De asemenea, este utila includerea declaratiilor unor consumatori care sa asigure francizatul in legatura cu pozitionarea marcii pe piata. Nu neglijati sectiunea in care vizitatorii isi pot exprima parerea, pot adresa intrebari sau formula nemultumiri si temeri. Veti obtine un feed-back util si important.Actualizati permanent informatia prezenta pe site. Unul din cele mai importante lucruri este ca, atunci cand ai reusit sa atragi un vizitator, sa-i mentii interesul. Acest lucru poate fi realizat prin actualizarea informatiei si abordarea unor noi topici, utile candidatilor.b) Promovarea prin alte instrumenteCelelalte instrumente utilizate in cadrul campaniei de promovare a francizei sunt:* reclamele in cadrul publicatiilor care se adreseaza oamenilor de afaceri, mai ales in cele dedicate francizei sau dezvoltarii afacerilor, in general;* comunicarea prin presa locala, in functie de spatiul geografic vizat, pentru extinderea retelei;* participarea la seminarele ce au ca tema franciza;* utilizarea relatiilor publice ale firmei si a altor mijloace de informare in masa;* participarea la diferite evenimente de afaceri, in special expozitii si targuri nationale si internationale.Francizorul trebuie sa analizeze toate aceste cai si sa decida care sunt cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor si al impactului dorit. O strategie de promovare eficienta trebuie sa cuprinda toate variantele, intr-o combinatie care sa asigure indeplinirea obiectivului principal: captarea interesului tuturor potentialilor candidati si primirea unor candidaturi (feed-back) de calitate.6. Selectia francizatilor .Alegerea francizatului dintre candidatii eligibili se face dupa parcurgerea unor etape de cunoastere a candidatului. Puteti organiza mai multe interviuri directe programate pe o perioada de cateva luni.In acesta etapa, nu dezvaluiti nici unul din secretele afacerii dumneavoastra. Aceasta este faza cunoasterii reciproce, in care ambii parteneri pot renunta la parteneriat. Dar, la fel de bine, toata munca de selectare se poate finaliza cu semnarea unui contract de franciza. Francizorul va selecta pe acela dintre candidati care corespunde cat mai exact profilului ideal al francizatului pentru afacerea sa.7. Dezvoltarea retelei de francizeDupa ce a incheiat primul contract de franciza si afacerea a inceput sa functioneze in noua locatie, francizorul se poate gandi la urmatoarele francize.Dezvoltarea unei retele de francize reprezinta proba de foc prin care trece afacerea dumneavoastra. Este afacerea condamnata sa ramana la dimensiuni la care o puteati dezvolta si prin eforturi proprii? Este, dimpotriva, o afacere atat de bine gandita incat va cuceri lumea?Pentru a vinde francize si a le face sa devina functionale si profitabile la nivelul pe care le-ati proiectat aveti nevoie de o echipa de vanzare a francizei. Va trebui sa infiintati un departament de administrare a retelei de francize.Rolul dumneavoastra, ca proprietar al francizei, este decisiv in succesul echipei. Este necesar sa va ocupati personal de vanzarea si implementarea francizei.Membrii echipei pot fi chiar salariatii dumneavoastra. Folosirea angajatilor existenti in noua echipa va reduce cheltuielile cu personalul si prezinta avantajul valorificarii experientei acumulate de acestia.Departamentul de administrare a retelei de francize va tine permanent legatura cu francizatii. Contactul membrilor echipei de baza cu activitatea si problemele francizatilor va aduce imbunatatiri in conceptul afacerii.Fiecare franciza va fi privita ca un centru de profit si judecata ca atare. Nu trebuie sa fiti descurajat daca o noua unitate nu aduce rapid incasari. Stabiliti termene rezonabile in planul de afaceri, astfel incat asteptarea rezultatelor sa fie bine comensurata si sa nu produca frustrari. Practica a demonstrat ca, in timp, incasarile depasesc cheltuielile legate de construirea conceptului de franciza si de deschiderea de noi locatii.Studiile de specialitate arata ca dezvoltarea unei retele de franciza se face in trei etape:1) etapa primilor doi ani, in care, cu prudenta caracteristica debuturilor, veti verifica capacitatea sistemului de a cuceri piata;2) etapa urmatorilor cinci ani, in care se produce ” explozia ” retelei de francize;3) etapa maturizarii sistemului, in care sistemul se dezvolta linear.Procedeele de vanzare a francizelor si de administrare a lanturilor de francize sunt extrem de variate. Ele exprima personalitatea francizorului, gradul de dezvoltare a afacerii, gradul de originalitate si capacitatea francizorului de a intelege piata si de a gandi global.

avocat Alice Strecheanu › Tools — WordPress

avocat Alice Strecheanu › Tools — WordPress.