Specializari si domenii de competenta

Dreptul comercial. Dreptul civil. Dreptul arbitrajului intern si international. Dreptul administrativ. Dreptul asigurarilor. Dreptul concurentei. Dreptul familiei. Dreptul fiscal si financiar. Dreptul international privat. Dreptul international public. Dreptul muncii. Dreptul penal. Dreptul proprietatii intelectuale. Dreptul succesoral. Dreptul transporturilor. Dreptul vamal. Dreptul omului

Domenii de competenta:

Infiintari societati comerciale si modificarea actelor constitutive, atestare acte juridice, asistare in negocieri de contracte, editarea acestora, asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penala (politie, Parchet, penitenciare), inmatricularea de societati comerciale, redactarea de acte constitutive si aditionale, redactarea de hotarari ale adunarilor generale, reprezentarea asociatilor la adunari generale, inregistrarea de reprezentante, dizolvarea si lichidarea de societati, cesiuni si alte operatiuni societare, listarea si delistarea de pe piata de capital, fuziuni, consultanta juridica in domeniul societatilor comerciale, verificari ale titlurilor de proprietate, consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile, contracte de vanzare-cumparare si inchiriere, diverse contracte cu privire la imobile, redactarea diferitelor tipuri de contracte, consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor, asistenta in negocierea si incheierea de contracte, consultatii in domeniul impozitelor si taxelor, consultatii in legatura cu Taxa pe Valoarea Adaugata, consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania, consultatii in legatura cu proprietatea intelectuala in Romania, redactarea de contracte in legatura cu proprietatea, litigii comerciale, civile sau penale etc.

Anularea deciziei de suspendare a contractului. Repunerea salariatului in situatia anterioara

Revista de Dreptul Munci si Dreptul Securitatii Sociale

Legea nr.53/2003 in art. 53 prevede expres si limitativ cazurile in care contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului, fara ca enumerarea sa fie cu titlu exemplificativ.

In afara de aceste situatii, nu exista alte reglementari legale prin care sa se dispuna suspendarea  contractului individual de munca; inserarea in CCM a unei clauze de suspendare, respectiv in clauza  din art.12 al.5, este peste textele legale invocate, adaugand la lege ceea ce nu este posibil.

Prerogativele conferite de Legea nr.31/1990 conducatorului societatii, nu-l indreptateste pe  acesta sa emita sau sa modifice actele juridice dupa bunul plac, fara respectarea normelor legale in  materie, respectiv a legislatiei muncii.

Desi Codul muncii nu prevede dispozitii de procedura cu privire la suspendarea contractului  individual de munca, in toate cazurile este util ca angajatorul sa emita o decizie, prin care sa dispuna  suspendarea sau sa constate existenta unei cauze de suspendare, sa precizeze temeiul legal si durata  suspendarii.

Suspendarea contractului de munca este in realitate o suspendare a principalelor sale efecte –  prestarea muncii si plata acesteia – ce se manifesta printr-o incetare temporara a traducerii lor in  practica, ceea ce o deosebeste de incetarea contractului de munca, care presupune disparitia efectelor  sale.

(Curtea de Apel Constanta, sectia civila,
decizia nr. 428 din 13 iulie 2005 , in J.S.C., 2005, portal.just.ro)

Prin cererea inregistrata la 9 iunie 2004 la Tribunalul Bucuresti, reclamanta C.N.M. a chemat in  judecata pe parata SC R. SA Constanta, pentru ca prin hotarare sa se dispuna: constatarea nulitatii absolute a clauzei cuprinse la art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC R. SA Constanta, prin care se stabilesc alte cauze de suspendare a contractului individual de munca decat cele ale art. 52 alin. (1) C. muncii si anularea deciziei nr. 33 din 13 aprilie 2004 prin care parata a dispus unilateral si fara nici un temei legal suspendarea contractului individual de munca al salariatului I.S.

In motivarea cererii, s-a aratat ca la data de 12 mai 2004 s-a inregistrat la Directia pentru dialog,  familie si solidaritate sociala Constanta, un act aditional la contractul colectiv de munca, incheiat la nivelul societatii parate, act lovit de nulitate absoluta, fiind incheiat cu incalcarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 130/1996, fiind introduse clauze noi de suspendare a contractului individual de munca, clauze care nu sunt stabilite in limitele si conditiile legii.

Printr-o cerere noua, C.N.M. a solicitat, in contradictoriu cu aceeasi parata, anularea deciziei nr. 72 din  30 iunie 2004, prin care se modifica art. 1 alin. (1) din decizia nr. 33 din 13 mai 2004 prin care s-a suspendat contractul individual de munca nr. 22647 din 17 iulie 2003 al numitului I.S. Cele doua cereri au fost conexate.

Prin sentinta civila nr. 109 din 24 ianuarie 2005, Tribunalul Constanta a admis cererile si a constatat  nulitatea absoluta a clauzei cuprinse in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC R. SA Constanta, inregistrat sub nr. 199 din 16 iulie 2003, modificat prin actul aditional nr. 199 din 7 mai 2004.

A fost anulata decizia nr. 33 din 13 aprilie 2004 si s-a dispus repunerea contestatorului in situatia  anterioara suspendarii contractului individual de munca.

A fost obligata intimata la plata drepturilor salariale incepand cu 1 mai 2004 si pana la efectiva  reincadrare si a contravalorii tichetelor de masa neacordate.

A fost anulata decizia nr. 72 din 30 iunie 2004, emisa de parata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Sub aspectul nulitatii absolute a clauzei cuprinse in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca, se
constata ca Legea nr. 53/2003, in art. 53 prevede expres si limitativ cazurile in care contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului, fara ca enumerarea sa fie cu titlu exemplificativ.

Articolul 50 prevede cazurile de suspendare de drept a contractului individual de munca, art. 51  prevede cazurile de suspendare a contractului la initiativa salariatului si in cazul absentelor nemotivate, de asemenea, in mod expres si limitativ, suspendarea poate interveni prin acordul partilor conform art. 54 C. muncii.

In acelasi timp, sunt mai multe acte normative speciale care prevad suspendarea contractului  individual de munca – art. 150 alin. (5), Legea nr. 31/1990, art. 14 alin. (2), Legea nr. 215/1997, art. 16 din O.G. nr. 2/2000, art. 1 din H.G. nr. 679/2003 si art. 5 alin. (5) din H.G. nr. 427/2001.

In afara de aceste situatii, nu exista alte reglementari legale prin care sa se dispuna suspendarea  contractului individual de munca; inserarea in contractul colectiv de munca a unei clauze de suspendare, respectiv in clauza din art. 12 alin. (5) este peste textele legale invocate, adaugand la lege ceea ce nu este posibil.

In speta, cuprinderea clauzei in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca este contrara  dispozitiilor Legii nr. 53/2003 care reglementeaza strict si imperativ institutia suspendarii, aspect in raport de care s-a admis actiunea sub acest aspect si s-a constatat nulitatea absoluta a acestei clauze. Ca efect, decizianr. 33 din 13 mai 2004 si decizia nr. 72 din 30 iunie 2004 sunt lovite de nulitate absoluta cat timp sunt intemeiate pe dispozitiile din clauza nr. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs in termen, parata SC R SA Constanta, criticand-o ca fiind  nelegala.

Examinand mijloacele de proba administrate in cauza si motivele invocate, Curtea a retinut ca recursul  este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin decizia nr. 33 din 13 aprilie 2004 recurenta a dispus, in conformitate cu prevederile contractului
colectiv de munca nr. 199/2003 si a Codului muncii, ca incepand cu 1 mai 2004 sa se suspende contractul individual de munca nr. 22647 din 17 iulie 2003 al contestatorului I.S., in temeiul art. 12 alin. (5) din actul aditional la contractul colectiv de munca.

Prin decizia nr. 72 din 30 iunie 2004, emisa dupa introducerea la Tribunalul Bucuresti a cererii pentru  anularea deciziei nr. 33 din 13 aprilie 2004 si constatarii nulitatii absolute a clauzei cuprinse in art. 12 alin. (5) din contractul colectiv de munca, dispozitie ce a stat la baza emiterii acestei decizii, unitatea a procedat la modificarea art. 1 din decizia nr. 33, schimbandu-se temeiul de drept in baza caruia s-a dispus suspendarea contractului individual de munca, tocmai pentru ca s-a realizat nelegalitatea actului aditional la contractul colectiv de munca sub aspectul extinderii cauzelor de suspendare.

Desi Codul muncii nu prevede dispozitii de procedura cu privire la suspendarea contractului individual  de munca, in toate cazurile este util ca angajatorul sa emita o decizie, prin care sa dispuna suspendarea sau sa constate existenta unei cauze de suspendare, sa precizeze temeiul legal si durata suspendarii.

Articolul 50 C. muncii reglementeaza expres cazurile de suspendare a contractului individual de  munca, la lit. i) fiind facuta mentiunea „in alte cazuri expres prevazute de lege”, ceea ce inseamna ca  suspendarea trebuie sa fie reglementata de acte normative speciale, dispozitie ce nu este aplicabila cauzei deduse judecatii cat timp Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii nu contine asemenea cazuri de suspendare.

Intrucat suspendarea contractului de munca este in realitate o suspendare a principalelor sale efecte –  prestarea muncii si plata acesteia – ce se manifesta printr-o incetare temporara a traducerii lor in practica, ceea ce o deosebeste de incetarea contractului de munca, care presupune disparitia efectelor sale.

Cum in speta, suspendarea contractului se datoreaza culpei angajatorului, deciziile fiind anulate corect  de instanta, contestatorul I.S. beneficiaza de drepturile salariale, inclusiv tichetele de masa cuvenite conform art. 50 din contractul colectiv de munca, de la data de 1 mai 2004 si pana la 1 iulie 2004, data cand in baza protocolului incheiat intre SC R. SA Constanta si SC T.I. SRL a fost preluat numarul de personal al Punctului de Lucru S.M.B., inclusiv contestatorul I.S.

Dat fiind faptul ca in cauza, efectele contractului individual de munca au fost suspendate, nicidecum  incetate, prin anularea deciziilor de suspendare, efectele contractului curg de drept, nefiind justificata dispozitia instantei de fond de reintegrare a contestatorului in munca, cu atat mai mult cu cat nici nu s-a formulat o astfel de cerere, fiind acordat plus petita.

Istoria umanitatii (pe scurt)

1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera.

2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul.

3. Copii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.

4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura.

5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.

6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul.

7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.

8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.

9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie – Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt – Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare – Femeia zambeste). Mai tarziu, Barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus.

10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica.

11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.

12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal.incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand… peste ani…

n. Femeia simte nevoia de a “evada” din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. Femeia ar avea asaaaaa . un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si… Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul.

Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza.

Alta morala: Fara femei am fi trait si acum in copac.