RECUNOAŞTEREA ŞI EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR ARBITRALE STRĂINE


 
 În cazul în care sentinţele arbitrale nu se execută de bună voie, ele se aduc la îndeplinire prin executare silită, fie în statul unde a avut loc pronunţarea, fie, uneori, pe teritoriul altui stat. Sentinţa arbitrală pronunţată într-un stat şi invocată într-altul, devine în acesta din urmă sentinţă arbitrală străină.
 
Cadru juridic convenţional:
 
1. Convenţii multilaterale
 
Ø Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, New York, 10 iunie 1958, la care România a aderat prin Decretul nr. 186/1961. Statele părţi sunt: Africa Centrală, Africa de Sud, Algeria, Antigua-Barbuda, Arabia Saudită, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Bahrein, Bangladesh, Barbados, Bielorusia, Belgia, Benin, Bolivia, Bosnia- Herţegovina, Botswana, Brunei Darussalam, Bulgaria, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, Canada, Cehia, Chile, Cipru, Columbia, Coreea de Sud, Costa Rica, Coasta de Fildeş, Croaţia, Cuba, Danemarca, Djibouti, Dominica, Elveţia, Egipt, Estonia, Filipine, Finlanda, Franţa, Germania, Georgia, Ghana, Grecia, Guatemala, Guineea, Haiti, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Iordania, Japonia, Kazahstan Kenya, Kirghizstan, Kuweit, Lesotho, Letonia, Liban, Lituania, Laos, Luxemburg, Macedonia, Madagascar, Malaezia, Mali, Maroc, Mauriţius, Mauritania, Mexic, Moldova, Monaco, Mongolia, Mozambic, Nepal, Nigeria, Nigeria, Norvegia, Noua Zeilandă, Oman, Olanda, Pakistan, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, România, Rusia, Saint Marino, SUA, Salvador, Spania, Sfântul Scaun, Senegal, Singapore Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Suedia, Siria, Tanzania, Thailanda, Trinidad Tobago, Tunisia, Turcia, Ucraina, Uganda, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan, Vatican, Venezuela, Vietnam, Yugoslavia, Zimababwe
Ø Conventia europeană de arbitraj comercial international, incheiata la Geneva, la 21 aprilie 1961, ratificată prin Decretul nr. 281/1963 Statele părţi la Conventia europeană de arbitraj comercial international, incheiata la Geneva, la 21 aprilie 1961 sunt: Austria, Belgia, Belarus, Bosnia-Herţegovina, Burkina-Faso, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Slovacia, Cuba, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Serbia şi Muntenegru, Polonia, România, Spania, Rusia, Ungaria, Italia, Kazakhstan, Macedonia, Luxemburg, Moldova, Slovenia, Turcia, Ucraina
Ø Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii intre state si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie 1965, la care România a aderat prin Decretul nr. 62/1975 Statele părţi la Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii sunt Afghanistan Albania Algeria Argentina Armenia Australia Austria Azerbaïjan Bahamas Bahrain Bangladesh Barbados Belarus Belgium Belize Benin Bolivia Bosnia and Herzegovina Botswana Bulgaria Burkina Faso Burundi Cambodia Cameroon Central African Republic Chad Chile China Colombia Comoros Congo Congo, Democratic Rep. of Costa Rica Côte d’Ivoire Croatia Cyprus Czech Republic Dominican Republic Denmark Ecuador Egypt, Arab Rep. of El Salvador Estonia Ethiopia Fiji Finland France Gabon Gambia, The Georgia Germany Ghana Greece Grenada Guatemala Guinea Guinea-Bissau Guyana Haiti Honduras Hungary Iceland Indonesia Ireland Israel Italy Jamaica Japan Jordan Kazakhstan Kenya Kyrgyz, Rep. of Korea, Rep. Of Kuwait Latvia Lesotho Liberia Lithuania Luxembourg Macedonia, former Yugoslav Rep. of Madagascar Malawi Malaysia Mali Mauritania Mauritius Micronesia Moldova Mongolia Morocco Mozambique Namibia Nepal Netherlands New Zealand Nicaragua Niger Nigeria Norway Oman Pakistan PanamaPapua New Guinea Paraguay Peru Philippines Portugal Russian Federation Rwanda Samoa Sao Tome and Principe Saudi Arabia Senegal Seychelles Sierra Leone Singapore Slovak Republic Slovenia Solomon Islands Somalia Spain Sri Lanka St. Kitts & Nevis St. LuciaSt. Vincent and the Grenadines Sudan Swaziland Sweden Switzerland Tanzania Thailand Togo Tonga Trinidad and Tobago Tunisia Turkey Turkmenistan Uganda Ukraine United Arab Emirates United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland United States of America Uruguay Uzbekistan Venezuela Yemen, Republic of Zambia Zimbabwe
 
2. Convenţii/tratate bilaterale
 
În domeniul recunoaşterii şi executării sentinţelor arbitrale sunt aplicabile şi prevederile convenţiilor/tratatelor bilaterale încheiate de România cu Albania, Algeria, Belgia, Bulgaria, Cehia (prin declaraţie de succesiune), China, Coreea de Nord, Cuba, Franţa, Grecia, Italia, Maroc, Republica Populară Mongolă, Polonia, Moldova, Federaţia Rusă (prin declaraţie de succesiune), Serbia şi Muntenegru (prin declaraţie de succesiune), Slovenia, (prin declaraţie de succesiune), Slovacia (prin declaraţie de succesiune), Siria, Tunisia, Ungaria.
 
* În relaţia dintre România şi statele care sunt parte la convenţiile multilaterale în materia recunoaşterii şi executării sentinţelor arbitrale, dar cu care au fost încheiate şi tratate/convenţii bilaterale în domeniul asistenţei judiciare în materie civilă sau comercială, transmiterea cererilor de recunoaştere şi executare se efectuează:
– fie în baza Convenţiei Naţiunilor Unite de la New York din 1958, fie în baza Convenţiei europene de arbitraj comercial international, incheiata la Geneva, la 21 aprilie 1961
– fie în baza convenţiei/tratatului bilateral (în funcţie de opţiunea statului – parte), dar cu respectarea întocmai a procedurii prevăzute de convenţia/tratatul respectiv.
 
Precizăm că hotărârile pronunţate în baza Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii intre state si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie 1965, sunt de plin drept recunoscute şi executate (suprimarea procedurii de exequatur).
 
3. Legislaţia internă
 
În dreptul intern se admite că sentinţele arbitrale sunt asimilate, în principiu, hotărârilor judecătoreşti în ceea ce priveşte exequaturul, dacă nu există dispoziţii contrare. În acest sens, art. 181 din Legea nr. 105/1992 prevede că dispoziţiile legale privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine se aplică, în mod corespunzător şi sentinţelor arbitrale străine. Cu toate acestea, recunoaşterea sentinţelor arbitrale străine este numai judiciară (art. 3701 şi 3702 din C.pr.civ.). În consecinţă, executarea sentinţelor arbitrale străine se face în condiţiile art. 173-177 din legea nr. 105/1992, după cum dispune art. 3701 şi 3702 din C.pr.civ.
Extras din Codul de procedură civilă:
Art. 3701  Hotărârile arbitrale străine pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.
Art. 3702 Hotărârile arbitrale străine, care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligaţi a le executa, pot fi puse în executare silită pe teritoriul României, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 173-177 din Legea 105/1992.

The URI to TrackBack this entry is: https://avocata.wordpress.com/2009/01/19/149/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: